Vladimir Putin iese din vizuină. Țara pe care o va vizita, fără să-i pese de mandatul de arestare

Vladimir Putin iese din vizuină. Țara pe care o va vizita fără să-i pese de mandatul de arestare

Liderul rus a ratat o serie de evenimente internaționale notabile în lunile de când a fost emis mandatul. Inclusiv summitul BRICS de săptămâna trecută din Africa de Sud. I întâlnire a blocului economic condus de China-Rusia. Mai mult, Putin a refuzat să participe la summitul G20 desfășurat în India. În schimb, Erdogan este programat să vină în viitorul apropiat la Soci, în Rusia.

Aceasta ar fi prima călătorie a lui Putin în China din februarie 2022, când s-a întâlnit cu Xi. Atunci au proclamat „prietenia fără limite” dintre Moscova și Beijing. Se întâmpla cu doar câteva săptămâni înainte ca Rusia să lanseze invazia pe scară largă a Ucrainei.

De asemenea, China a refuzat apelurile occidentale de a-l îndemna pe Vladimir Putin să pună capăt războiului său din Ucraina. Cele două țări cooperează îndeaproape în eforturile lor de a contesta dominația geopolitică a SUA.

În timp ce China s-a poziționat în mod public ca parte neutră în războiul ruso-ucrainean și a îndemnat la o soluție pașnică, Beijingul a susținut Moscova împotriva efortului Occidentului de a izola Rusia pe scena internațională.

Guvernul chinez a negat în mod public că ar fi oferit ajutor militar Kremlinului, însă un raport al serviciilor de informații americane din 27 iulie a sugerat că China a exportat, de fapt, cantități semnificative de tehnologii cu dublă utilizare pe care Moscova le utilizează în scopuri militare în Ucraina.

Putin a avut câteva luni pline de evenimente de la ultima sa întâlnire cu Xi. Reprimarea unei rebeliuni a grupului de mercenari Wagner şi acum moartea misterioasă a lui Prigojin, scrie foxnews.com.

Mediul de afaceri din Republica Moldova rămâne relativ optimist la începutul anului 2026, în pofida unor dificultăți persistente în anumite sectoare, susține expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță. Concluziile au fost prezentate vineri, 20 februarie 2026, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, pe baza celor mai recente date ale Biroului Național de Statistică.

Potrivit BNS, indicatorul general al sentimentului în mediul de afaceri se situează la circa +2% la începutul anului 2026, ceea ce reflectă o percepție de stabilitate ușor favorabilă. În perioada 2023–2025, maximul optimismului a fost de +15% în trimestrele II și III 2025, iar minimul a coborât la –10% în trimestrul III 2025. În trimestrul IV 2025, indicatorul a revenit la +5%, iar tendința ultimelor 12 luni arată o îmbunătățire de la –10% la +9,3%.

Majoritatea ramurilor economiei anticipează o situație stabilă în primul trimestru din 2026. Excepția este industria prelucrătoare, care estimează o ușoară deteriorare, de –1%. În schimb, sectorul construcțiilor indică o revenire puternică a încrederii, de la –15% în trimestrul I 2025 la +3% în trimestrul I 2026.

În ceea ce privește veniturile din vânzări, agenții economici estimează o evoluție stabilă în primele trei luni ale anului, cu o apreciere marginal pozitivă de +1%, comparativ cu +4% în trimestrul IV 2025. În anii precedenți, începutul de an era mult mai rezervat: –6,8% în trimestrul I 2024 și –12% în trimestrul I 2025. Tendința ultimelor 12 luni indică o redresare de la –1,3% la +8,5%.

Industria prelucrătoare rămâne sectorul cel mai vulnerabil, anticipând o scădere moderată a veniturilor din vânzări, de –10%, în special pe fondul dificultăților din industria alimentară. Celelalte ramuri majore estimează menținerea stabilității.

Pe piața muncii, percepția este de stabilitate (0%) în trimestrul I 2026, o situație mai bună decât la începutul anilor 2024 și 2025, când se anticipau scăderi. Tendința anuală arată o îmbunătățire de la –1,3% la +0,8%. Sectorul construcțiilor este cel mai optimist, estimând o creștere a numărului de salariați de la –8% la +9%. Comerțul cu amănuntul și serviciile prevăd o ușoară scădere (–1%), iar industria prelucrătoare — stagnare.

Pentru primul trimestru al anului 2026, agenții economici anticipează o creștere moderată a prețurilor, de circa 7%. Presiunea inflaționistă este însă în scădere față de anul trecut, de la 9% la 7,3%. Cele mai mari așteptări de scumpiri sunt în industria prelucrătoare (+10%), urmată de comerț și servicii (+8%), în timp ce în construcții se estimează o ușoară reducere a prețurilor (–1%).

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, principala problemă semnalată de agenții economici rămâne cererea insuficientă pe piață. Aceasta este urmată de dificultățile financiare, lipsa forței de muncă calificată și efectele războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.