Prăbuşire la Gazprom – Profit net semestrial de opt ori mai mic faţă de S1 din 2022

Gigantul de stat rus Gazprom a anunţat marţi o scădere masivă a profitului său net semestrial la 2,84 miliarde de euro, continuând să resimtă efectul scăderii exporturilor de gaze către Europa în urma războiului din Ucraina, informează AFP.

În primele şase luni ale anului, profitul net a scăzut la 296 de miliarde de ruble (2,84 miliarde de euro), faţă de 2,500 de miliarde de ruble (24,04 miliarde de euro) în aceeaşi perioadă a anului 2022, scrie Agerpres.

„Scăderea exporturilor către Europa a fost parţial compensată de o creştere a livrărilor către China, care va continua să crească în temeiul obligaţiilor contractuale”, a comentat Famil Sadigov, director adjunct al Gazprom, care a atribuit scăderea profitului semestrial slăbiciunii rublei.

Gazprom, pilon al economiei ruse condus de câţiva apropiaţi preşedintelui Vladimir Putin, a anunţat în mai o scădere de peste 41% a profitului său net anual pe 2022 la 1,226 miliarde de ruble.

Anul 2022 a fost marcat pentru Gazprom de închiderea în mare parte a pieţei europene, cu excepţia gazelor naturale lichefiate (GNL) pe care ţările UE continuă să le cumpere în lipsa unei soluţii alternative reale.

Scopul sancţiunilor europene vizează sugrumarea veniturilor ruseşti provenind din exporturile de gaze pentru a limita astfel finanţarea de către Kremlin a ofensivei militare în Ucraina.

În faţa acestor dificultăţi, Gazprom, care deţine monopolul exporturilor de gaze ruseşti prin gazoduct, a început în ultimele luni o schimbare de strategie, redirecţionând o parte din exporturi către Asia, unde cererea de energie este puternică.

Anul trecut, livrările de gaze către China prin conducta „Puterea Siberiană” din Extremul Orient Rus au atins un maxim istoric de 15,5 miliarde de metri cubi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vinzari #Gazprom #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.