Cabinetul de miniștri în frunte cu prim-ministra Natalia Gavrilița nu au primit astăzi vot de învestire din partea deputaților, așa cum se planificase din start, pentru a se putea declanșa alegeri parlamentare anticipate
În cadrul ședinței plenare de astăzi, prim-ministra, Natalia Gavrilița, împreună cu membrii Cabinetului de miniștri au venit în fața deputaților, unde a prezentat Programul de Guvernare, iar deputații au dezbătut documentul și au adresat întrebări, proces, care s-a lansat remarcat prin replici acide între parlamentari.
Deși, inițial de la înaintarea Nataliei Gavrilița, drept candidatură la funcția de prim-ministră de către Maia Sandu s-a anunțat că acest lucru se face doar din considerentul că președinta țării era obligată conform Constituției să facă acest lucru, totuși s-a ajuns până la cererea votului în Legislativ de către Gavrilița.
Până la înaintarea candidaturii, Maia Sandu împreună cu deputații PAS, care din start au anunțat că nu vor vota pentru Guvernul Gavrilița, pentru doar așa pot fi declanșate alegeri parlamentare anticipate, au căutat alte căi la Curtea Constituțională, decât cele prevăzute de constituție, pentru a declanșa un scrutin parlamentar.
Precizăm că, potrivit Constituției, dacă din prima încercare candidatul înaintat la funcția de prim-ministru, împreună cu echipa guvernamentală nu primesc votul de învestitură din partea deputaților, atunci președinta țării are dreptul să înainteze repetat aceeași candidatură. În cazul în care nici din a doua încercare nu este învestit Guvernul atunci urmează procedura de dizolvare a Parlamentului de către președinta țării și declanșarea alegerilor parlamentare anticipate.
Constituția: „Articolul 85. Dizolvarea Parlamentului”
(1) În cazul imposibilității formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni, Președintele Republicii Moldova, după consultarea fracțiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul.
(2) Parlamentul poate fi dizolvat, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.
(3) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
(4) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui Republicii Moldova, și nici în timpul stării de urgență, de asediu sau de război.
În aceste condiții, cele 45 de zile până la dizolvarea Parlamentului vor începe între 1-11 februarie, în funcție de când Natalia Gavrilița va solicita suportul în Parlament și se vor încheia între 13-23 martie.
După aceasta, conform prevederilor Codului Electoral, prin același decret de dizolvare a Parlamentului, președintele Maia Sandu va stabili data alegerilor parlamentare anticipate care vor avea loc după cel puțin 60 de zile, dar nu mai târziu de 3 luni de la dizolvarea Parlamentului – aproximativ între 23 mai – 23 iunie.
Codul electoral: „Articolul 83. Stabilirea datei alegerilor”
(1) Alegerile parlamentare se desfășoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului Parlamentului sau de la dizolvarea Parlamentului.
(2) Data alegerilor parlamentare se stabilește printr-o hotărîre a Parlamentului, cu cel puțin 60 de zile înainte de ziua alegerilor.
(3) În cazul dizolvării Parlamentului, prin același decret al Președintelui Republicii Moldova, se stabilește data alegerii noului Parlament. Alegerile anticipate vor avea loc după cel puțin 60 de zile, dar nu mai tîrziu de 3 luni de la dizolvarea Parlamentului.
Între timp, deși Parlament încă se dezbătea programu guvernamental al Nataliei Gavrilița, președintele socialist, Igor Dodon, a anunțat de la tribuna din sala de presă a Legislativului că înaintează o nouă candidatură la funcția de prim-ministru, deoarece ar urma să fie adunate cel puțin 51 de voturi pentru a fi învestită candidatura înaintată de PSRM. Este vorba de candidata Mariana Durleșteanu, fost ambasador al Republicii Moldova în Regatul Unit al Marii Britanii și ministru al Finanțelor în anii 2008-2009. În prezent aceasta ocupă o funcție de conducere în compania KMG International (fostul Grup Rompetrol).
Astfel, urmează să se decidă care va fi soarta Guvernului, dar și cea a declanșării alegerilor parlamentare anticipate.