Krasnoselski jubilează: Gazul rusesc va ajunge în Transnistria chiar dacă va fi oprit tranzitul prin Ucraina

Transnistria va putea primi gaze rusești dacă tranzitul prin Ucraina este oprit, a declarat liderul nerecunoscutei regiuni, Vadim Krasnoselski într-o conferință de presă fără să spună detalii depsre ruta ocolitoare.

„Deja a fost elaborat scenariul unei alte rute de alimentare cu gaz a Transnistriei. Deja funcționează, a fost testată, volumul și diametrul conductei sunt suficiente. Mulți se îndoiau de diametrul conductei. Este potrivit. Transnistria poate primi gaz ocolind Ucraina”, a spus el citat de agenția de presă din regiune.

El a menţionat că preţul şi condiţiile vor depinde de negocierile dintre Moldovagaz şi Gazprom. „Sperăm să fie mai bine. Toată lumea are nevoie de gaze, inclusiv Moldova”, a spus Krasnoselski.

De la sfârșitul anului 2022, toate gazele furnizate de Gazprom Moldovei sunt redirecționate în Transnistria urmare a reducerii volumelor de către Gazprom la 5,7 milioane de metri cubi. Chișinăul s-a reorientat către piața din vest, iar gazul livrat regiunii din stânga Nistrului este folosit pentru necesitățile interne ale regiunii, dar pentru generarea energiei electrice care este exportată în dreapta Nistrului.

Ucraina a anunțat încetarea tranzitului de gaze rusești din 2025 urmare a suspendării contractului de tranzit al gazelor rusești către Europa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnistria #livrari #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat a Republicii Moldova a continuat să crească în 2026. La sfârșitul lunii august, soldul datoriei de stat a ajuns la 147,73 miliarde de lei, cu 14,95 miliarde de lei mai mult decât la sfârșitul anului trecut, arată datele Ministerului Finanțelor.

Raportat la nivelul de aproximativ 132,8 miliarde de lei înregistrat la finele anului 2025, creșterea din primele opt luni ale anului reprezintă circa 11,3%. Datoria ajunge astfel la aproximativ 38,1% din PIB-ul prognozat pentru 2026, estimat de autorități la 388 miliarde de lei.

Astfel, 95,8% din valorile mobiliare de stat aflate în circulație pe piața internă sunt scadente în decurs de un an, în condițiile în care plafonul stabilit este de maximum 90%. Totodată, ponderea datoriei de stat cu rată variabilă a dobânzii a ajuns la 62,5%, peste limita de 60% prevăzută de program.

Asta înseamnă o expunere mai mare atât la riscul de refinanțare, cât și la evoluția dobânzilor. În același timp, ponderea datoriei care ajunge la scadență în următoarele 12 luni este de 33,7% din total, foarte aproape de plafonul de 35%. Maturitatea medie a datoriei rămâne însă peste pragul minim stabilit, la 7,7 ani.

Datele Ministerului Finanțelor arată și o schimbare în structura datoriei externe. La 31 august, aceasta se ridica la 5,18 miliarde de dolari, comparativ cu 4,81 miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 369 milioane de dolari, sau 7,7%.

Mai mult, ponderea datoriei externe cu dobândă flotantă a urcat de la 49,7% la sfârșitul lui 2025 la 54,4% în august 2026, în timp ce partea cu dobândă fixă a coborât la 45,6%.

August a fost și luna cu cea mai mare finanțare netă din seria lunară prezentată de Ministerul Finanțelor. Statul a atras surse de finanțare de aproape 9 miliarde de lei, a efectuat rambursări de 4,18 miliarde de lei și a încheiat luna cu o finanțare netă pozitivă de 4,82 miliarde de lei. Pentru comparație, în iunie finanțarea netă fusese negativă, de minus 727 milioane de lei.

Pe piața internă, băncile continuă să fie principalii deținători ai valorilor mobiliare de stat, în timp ce prezența investitorilor străini rămâne aproape simbolică. Nerezidenții dețin doar 0,03% din totalul VMS aflate în circulație.

#datorie #bani #finanțe