Criza imobiliară se extinde: O altă ţară din Europa se confruntă cu turbulenţe după prăbușirea prețului locuințelor

Potrivit unui important creditor ipotecar, criza care afectează piaţa imobiliară din Marea Britanie s-a accentuat în august, în condiţiile în care costul împrumuturilor a redus cererea, scrie Bloomberg.

Nationwide Building Society a declarat că costul mediu al unei locuinţe a scăzut cu 5,3% în august faţă de nivelul maxim înregistrat în urmă cu un an, cel mai rapid ritm din iulie 2009, când criza financiară globală făcea ravagii. Aceasta a plasat valorile la 259.153 de lire sterline (328.020 dolari), cu 14.600 de lire sterline mai puţin decât în august 2022.

Cifrele indică faptul că piaţa se află la jumătatea drumului spre prăbuşirea preţurilor cu 10%, prognozată de economişti după 14 creşteri consecutive ale ratei dobânzii de către Banca Angliei. Aceasta evidenţiază un risc pentru guvernul primului ministru Rishi Sunak, care se pregăteşte pentru alegerile aşteptate pe scară largă anul viitor.

Scăderea preţurilor îi nelinişteşte pe proprietarii de imobile, care s-au obişnuit cu creşteri constante în ultimul deceniu. Proprietarii au început să îşi vândă proprietăţile, exacerbând lipsa locurilor disponibile pentru închiriere. Economiştii spun că este posibil ca scăderea să se intensifice în a doua jumătate a acestui an.

Factorii de decizie politică încearcă să domolească inflaţia, ceea ce se adaugă la tensiunile asupra buzunarelor consumatorilor. În timp ce ratele la creditele ipotecare încep să scadă, costurile de împrumut pentru gospodării rămân mult mai mari decât în urmă cu un an.

„Încetinirea nu este surprinzătoare, având în vedere amploarea creşterii costurilor de împrumut din ultimele luni, care a dus la o activitate pe piaţa imobiliară mult sub nivelul de dinainte de pandemie”, a declarat vineri economistul şef al Nationwide, Robert Gardner.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #criză #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat a Republicii Moldova a continuat să crească în 2026. La sfârșitul lunii august, soldul datoriei de stat a ajuns la 147,73 miliarde de lei, cu 14,95 miliarde de lei mai mult decât la sfârșitul anului trecut, arată datele Ministerului Finanțelor.

Raportat la nivelul de aproximativ 132,8 miliarde de lei înregistrat la finele anului 2025, creșterea din primele opt luni ale anului reprezintă circa 11,3%. Datoria ajunge astfel la aproximativ 38,1% din PIB-ul prognozat pentru 2026, estimat de autorități la 388 miliarde de lei.

Astfel, 95,8% din valorile mobiliare de stat aflate în circulație pe piața internă sunt scadente în decurs de un an, în condițiile în care plafonul stabilit este de maximum 90%. Totodată, ponderea datoriei de stat cu rată variabilă a dobânzii a ajuns la 62,5%, peste limita de 60% prevăzută de program.

Asta înseamnă o expunere mai mare atât la riscul de refinanțare, cât și la evoluția dobânzilor. În același timp, ponderea datoriei care ajunge la scadență în următoarele 12 luni este de 33,7% din total, foarte aproape de plafonul de 35%. Maturitatea medie a datoriei rămâne însă peste pragul minim stabilit, la 7,7 ani.

Datele Ministerului Finanțelor arată și o schimbare în structura datoriei externe. La 31 august, aceasta se ridica la 5,18 miliarde de dolari, comparativ cu 4,81 miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 369 milioane de dolari, sau 7,7%.

Mai mult, ponderea datoriei externe cu dobândă flotantă a urcat de la 49,7% la sfârșitul lui 2025 la 54,4% în august 2026, în timp ce partea cu dobândă fixă a coborât la 45,6%.

August a fost și luna cu cea mai mare finanțare netă din seria lunară prezentată de Ministerul Finanțelor. Statul a atras surse de finanțare de aproape 9 miliarde de lei, a efectuat rambursări de 4,18 miliarde de lei și a încheiat luna cu o finanțare netă pozitivă de 4,82 miliarde de lei. Pentru comparație, în iunie finanțarea netă fusese negativă, de minus 727 milioane de lei.

Pe piața internă, băncile continuă să fie principalii deținători ai valorilor mobiliare de stat, în timp ce prezența investitorilor străini rămâne aproape simbolică. Nerezidenții dețin doar 0,03% din totalul VMS aflate în circulație.

#datorie #bani #finanțe