Bătălia pentru averea miliardarului Al Fayed, tatăl iubitului prințesei Diana. Cine se luptă pentru bani

04 Sept. 2023, 07:16
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Sept. 2023, 07:16 // Actual //  bani.md

Moartea lui Mohamed Al Fayed, la vârsta de 94 de ani, se pare că va declanșa o bătălie pentru moștenire. Presa britanică scrie că e vorba de un imperiu de 1,7 miliarde de lire sterline pentru care deja copiii săi se află în război.

La succesiune vor fi înscriși Heini Wathen, în vârstă de 68 de ani, cea de-a doua soție, Heini Wathen, în vârstă de 68 de ani și cei patru copii avuți împreună.

Miliardarul Al Fayed, fostul proprietar al Harrods, se crede că avea încă un număr extraordinar de active de milioane de lire sterline, inclusiv hotelul Paris Ritz și un conac lângă Oxted, Surrey.

Proprietatea multora este deținută prin trusturi și paradisuri fiscale, inclusiv Bermuda, Luxemburg și Liechtenstein, deci este dificil să se stabilească exact câte posedă, informează Daily Mail.

Va fi o situație pe care urmează să o descâlcească copiii miliardarului, Jasmine, 42 de ani, Karim, 39 de ani, Camilla, 38 de ani și Omar, 35 de ani.

Dar ceea ce face lucrurile extrem de dificile este faptul că Omar și Camila au fost deja implicați într-o luptă pentru putere și avere unul împotriva celuilalt, dispută care a ajuns la Înalta Curte. Documentele de la Înalta Curte sugerează că cel puțin trei membri ai familiei au fost implicați în proces.

Ziarele spun că în prima fază, din 2020, Omar folosea sala de gimnastică de pe proprietatea tatălui său din Surrey când el, mama Heini Wathen și sora Camilla s-au certat.

Scandalul familial care a ajuns în presă și la proces

Se spune că a avut loc o „altercație fizică” între Omar și soțul Camillei, Mohamad Esreb.

Omar a cerut daune de 100.000 de lire sterline pentru un atac despre care a susținut că a fost orchestrat de Camilla și soțul ei, omul de afaceri sirian Esreb.

Amândoi au negat acuzațiile și, în schimb, au depus propriul set de acuzații pe care Omar le-a respins. Principala acuzație a fost faptul că Omar era un consumator înrăit de droguri ilegale, iar comportamentul lui iresponsabil este o rușine pentru familie.

Într-un interviu acordat Mail în 2021, el a insistat că nu este consumator de droguri și a spus că a fost victima unei „lupte pentru putere între frați”.

El a spus: „Este o dramă destul de comună atunci când există familii cu o figură de lider mai în vârstă care se află în perioada de iarnă a vieții. Nu concurez pentru poziția de câine de top. Caut cu adevărat să încurajez armonia.”

Cazul a fost dispus să fie soluționat în mod privat de către judecător, rezultatul fiind necunoscut.

Ce s-ar înscrie pe lista averii lui Mohamed Al Fayed

Se pare că nu există un inventar clar a ceea ce a rămas în urma tatălui lui Dody Al Fayed, iubitul prințesei Diana, de la moartea cărora s-au împlinit recent 26 de ani. Și nici ce înseamnă această împărțire a averii răposatului Mohamed Al-Fayed nu este clară.

În ceea ce privește activele sale, Al Fayed a fost cu siguranță la un moment dat proprietarul apartamentelor de lux din Park Lane din Londra și Manhattan din New York.

Nouă mașini Rolls-Royce, o colecție de artă opulentă și statuia lui Michael Jackson de la Fulham FC au fost printre proprietățile sale.

Conacul său Oxted are 220 de acri de teren, o piscină, grajduri și grădini și se crede că valorează aproximativ 100 de milioane de lire sterline.

Între timp, Ritz din Paris a costat 10 milioane de lire sterline în 1979, dar acum valorează cel puțin 500 de milioane de lire sterline.

Fiul cel mic al lui Al Fayed, Omar, este deja directorul unei companii legate de domeniul Balnagown al tatălui său din Highlands.

Mohamed Al Fayed a fost îndrăgit de englezi după ce a cumpărat echipa de fotbal Fulham FC în 1997, iar injecția sa de bani a ajutat clubul să ajungă în Premier League și în competițiile europene în doar câțiva ani. Când nu a mai putut să se ocupe personal de afaceri, din cauza vârstei, a vândut clubul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Nov. 2026, 13:25
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Nov. 2026, 13:25 // Actual //  Grîu Tatiana

Mișcarea Civică „Construim Încredere” cere Parlamentului să nu voteze în forma actuală reforma salarizării în sectorul bugetar, aprobată de Guvern pe 12 noiembrie. Reprezentanții organizației susțin că proiectul prevede majorări salariale disproporționate între demnitarii de rang înalt și angajații din educație, sănătate și asistență socială.

Potrivit declarației mișcării, salariile de bază ale președintelui țării, președintelui Parlamentului și prim-ministrului ar urma să crească de la 21.000 la 55.650 de lei, ceea ce reprezintă o majorare de 165%. În cazul deputaților, creșterea ar fi de 135%.

Prin comparație, profesorii, medicii și asistenții sociali ar urma să beneficieze de majorări medii de aproximativ 15%. Pentru asistenții personali, creșterea venitului real ar fi de doar 10%, susține organizația. O altă prevedere contestată vizează eliminarea garanției legale potrivit căreia salariile bugetarilor trebuie să crească cel puțin în raport cu inflația. Conform mișcării, noul mecanism ar lega majorările salariale de creșterea Produsului Intern Brut.

„Construim Încredere” susține că reforma trebuie să păstreze principiul unei grile unice de salarizare, să reducă excepțiile și să plafoneze sporurile discreționare, însă solicită modificarea modului în care sunt distribuite majorările.

Printre propunerile înaintate deputaților se numără aplicarea aceleiași rate de creștere salarială pentru demnitari ca media majorărilor din sectorul bugetar în 2027, iar economiile rezultate să fie direcționate către angajații cu salarii mici. De asemenea, mișcarea cere ca salariile demnitarilor să fie legate de creșterea economică reală și înghețate în anii de recesiune, păstrarea protecției împotriva inflației pentru ceilalți bugetari și stabilirea unor salarii de bază peste nivelul salariului minim.

Organizația mai solicită publicarea unui tabel comparativ cu salariile înainte și după reformă pentru fiecare funcție de demnitate publică, înainte de votul final.

„Dacă economia este măsura corectă, să fie măsura pentru toți. Iar cei care conduc țara să fie ultimii care își majorează salariile, nu primii”, se arată în declarația Mișcării Civice „Construim Încredere”.

Guvernul a aprobat pe 12 noiembrie proiectul de lege privind reforma sistemului de salarizare în sectorul bugetar. Documentul prevede modificarea mecanismului de stabilire a salariilor, prin aplicarea unei grile unice, reducerea numărului de excepții și plafonarea unor sporuri. Reforma vizează crearea unui sistem de remunerare mai uniform și mai transparent pentru angajații din sectorul public. Proiectul urmează să fie examinat de Parlament.