Probleme pe frontul de vest al gazelor! Moldova a cumpărat metan, dar nu-l poate importa

08 Sept. 2023, 09:57
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Sept. 2023, 09:57 // Actual //  bani.md

Moldova a cerut creșterea capacității de flux invers de-a lungul conductei transbalcanice pentru a facilita importurile regionale mai mari de gaze pe fondul riscurilor de reducere a energiei.

Vorbind pentru ICIS, Constantin Borosan, secretar de stat în Ministerul Energiei al țării, a declarat că Moldova este pregătită să găsească o soluție pentru creșterea compresiei pe traseu din motive de securitate a aprovizionării.

Borosan a spus că capacitatea în flux invers la punctul de interconectare transfrontalieră Grebenyky cu Ucraina ar trebui să crească de la puțin peste aproximativ 4,5 milioane de metri cubi (mcm)/zi de capacitate întreruptibilă până la capacitatea sa tehnică de firmă de aproximativ 10 milioane de metri cubi/zi.

Totuși, pentru a facilita creșterea, operatorii de sisteme de transport din amonte precum Bulgartransgaz ar trebui să crească presiunea la granița cu România prin exploatarea stațiilor de compresoare Kardam.

Moldova a propus două variante.

Prima ar fi ca operatorii de sisteme de transport al gazelor din țările de tranzit, Bulgaria, România, Moldova și Ucraina să împartă costurile presiunii crescute în conducta transbalcanică.

În caz contrar, Republica Moldova a spus că pentru funcționarea stației de comprimare din Bulgaria, care va permite creșterea capacității de transport al gazelor la IP Grebenyky, vor fi necesari 6.300 MWh în natură de gaz combustibil.

Cu toate acestea, dacă Moldova va plăti pentru gazul respectiv, atunci singura companie care va putea folosi capacitatea sporită ar fi compania de stat din Republica Moldova Energocom, a recunoscut Borosan.

„Din punctul nostru de vedere, creșterea capacității de transport de gaze în flux invers pe conducta Trans-Balcanică se referă la securitatea aprovizionării.”

Borosan a spus că situația este urgentă, deoarece Moldova și-a asigurat deja aprovizionarea cu gaze pentru iarnă în regiunea balcanică și se așteaptă să-l importe doar în depozitele subterane de gaze din Ucraina prin conducta transbalcanică.

El a subliniat că o licitație de capacitate întreruptă recentă din septembrie a trebuit să fie anulată, deoarece a fost suprasubscrisă.

„Licitația a trebuit să fie anulată după trei zile și 13 runde de licitații”, a spus el.

RISCUL DE REDUCERE

Gazprom ar putea riposta după ce țara a declarat că nu intenționează să plătească o presupusă datorie istorică pe care producătorul rus o estimează la 709 milioane de dolari.

Un audit internațional recent a infirmat datoria, dar Gazprom a spus că nu este puternic de acord cu rezultatele raportului.

Răspunsul Gazprom stârnește acum temeri că ar putea întrerupe aprovizionarea cu gaze către Transnistria.

Provincia separatistă controlată de ruși, care nu este recunoscută la nivel internațional, primește în jur de 2 miliarde de metri cubi/an de gaz de la Gazprom, care este folosit în cea mai mare parte pentru a genera electricitate.

Cea mai mare parte din această energie electrică este furnizată înapoi în Moldova.

Moldova nu mai importă gaze pentru propriile nevoi, dar dacă Gazprom suspendă livrările către Transnistria, ar putea fi nevoită să acopere cererea atât pentru a asigura aprovizionare suficiente gospodăriilor, cât și pentru producția de energie electrică.

Volumele cumpărate în regiunea balcanică și depozitate în Ucraina ar putea ajuta la ameliorarea în lunile de iarnă de vârf.

De asemenea, ei ajută țara să facă economii majore, deoarece gazul cumpărat în regiunea balcanică este în medie cu 25,00 euro/MWh mai ieftin în această lună decât prețul pe care Moldova ar trebui să-l plătească Gazprom pentru gazul importat în baza contractului său pe termen lung.

Operatorul ucrainean de rețea de gaze, GTSOU susține oferta Moldovei și chiar i-a abordat pe colegii de la operatorul bulgar de rețea de gaze Bulgartransgaz cu pentru de a crește compresia în perioada iulie-septembrie 2023, potrivit unei scrisori văzute de ICIS.

O sursă apropiată de GTSOU a declarat pentru ICIS că operatorul ar putea furniza 4,7 milioane mcm/zi ca fluxuri inverse virtuale și încă 2mcm/zi ca fluxuri fizice la IP-ul Grebenyky.

Comunitatea Energetică, o instituție internațională care sprijină Ucraina și Moldova în ofertele lor de reformă a pieței, a abordat și Bulgartransgaz cu aceeași solicitare, potrivit corespondenței văzute de ICIS.

Până acum, nu a existat niciun răspuns oficial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

06 Nov. 2026, 11:04
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
06 Nov. 2026, 11:04 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

China își propune să devină nu doar fabrica lumii, ci și una dintre cele mai mari piețe de desfacere pentru produsele străine. Pentru Republica Moldova, această schimbare ar putea reprezenta o oportunitate de export, însă realitatea comercială arată un dezechilibr. În 2025, Moldova a importat mărfuri chinezești de aproximativ 1,25 miliarde de dolari, în timp ce exporturile moldovenești către China au însumat doar 8,5 milioane de dolari. Astfel, importăm de circa 147 de ori mai mult decât reușim să vindem pe piața chineză, constată economistul Iurie Rija într-o analiză privind perspectivele comerciale dintre cele două țări.

Potrivit economistului, dimensiunea pieței chineze oferă oportunități mari. În 2025, comerțul exterior al Chinei a atins 45,47 trilioane de yuani, dintre care importurile au reprezentat 18,48 trilioane. În prima jumătate a anului 2026, importurile au crescut cu 22,1% față de perioada similară a anului precedent și a depășit ritmul de creștere a exporturilor. În același timp, excedentul comercial al Chinei s-a redus cu 4,7%.

Cu toate acestea, Iurie Rija avertizează că deschiderea pieței chineze nu înseamnă automat contracte profitabile pentru producătorii moldoveni. Principalele obstacole sunt accesul efectiv al produselor pe piață, taxele vamale, costurile logistice și capacitatea companiilor de a asigura livrări constante.

Un pas a fost făcut la 4 noiembrie 2026, când Republica Moldova și China au semnat protocolul privind cerințele fitosanitare pentru exportul cireșelor proaspete. Documentul deschide noi perspective pentru pomicultorii moldoveni, însă, înaintea primelor livrări, exportatorii trebuie să confirme cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor condițiile practice de acces pe piață.

În paralel, protocolul cu privire la exportul mierii se află încă în proces de finalizare. În februarie 2025 a fost semnat și un document referitor la exportul făinii din semințe de struguri și al făinii din semințe de floarea-soarelui. Economistul atrage atenția că aceste categorii de produse nu trebuie confundate automat cu semințele, uleiul sau șrotul, deoarece fiecare produs poate avea cerințe vamale și sanitare diferite.

O situație complicată se înregistrează în cazul vinurilor moldovenești. Potrivit analizei, China aplică o taxă vamală de 14% pentru vinul îmbuteliat și de 20% pentru vinul vrac. La acestea se adaugă acciza de 10% și TVA de 13% la import. În cazul vinului îmbuteliat, povara fiscală cumulată ajunge la aproximativ 43% din valoarea vamală, conform calculelor prezentate de economist.

În schimb, producătorii din Georgia și din alte state care beneficiază de acorduri comerciale preferențiale au avantajul unei taxe vamale de 0%. Această diferență pune vinificatorii moldoveni într-o poziție mai dificilă în competiția pentru consumatorul chinez.

O altă problemă este transportul. Pentru produsele agricole cu valoare relativ redusă pe tonă, precum făina din semințe de floarea-soarelui, cheltuielile logistice pot consuma o parte considerabilă a profitului. În cazul cireșelor, provocările sunt și mai mari, deoarece este necesară menținerea unui lanț frigorific neîntrerupt și livrarea rapidă până la cumpărător. Vinurile necesită, la rândul lor, condiții corespun