Topul băncilor din Moldova cu cel mai mare profit în anul 2021. În total, profit de peste jumătate de miliard de lei

În Republica Moldova există 11 bănci licențiate. Cea mai mare este Moldova-Agroindbank. În primele 4 luni ale anului 2021, cel mai mare profit l-a obținut banca Moldinconbank. Moldova-Agroindbank se clasează pe locul 2.

Potrivit statiscilor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM) în primele patru luni ale acestui an, profitul sistemului bancar a constituit 527,9 milioane de lei, majorându-se doar în luna arpilile cu circa 105,5 milioane de lei, scrie mold-street.com.

Moldinconbank a asigurat peste 50 % din creșterea profitului, în luna aprilie, banca care a raportat un profit de 54 de milioane de lei. Astfel, în primele patru luni ale acestui an profitul Moldinconbank a constituit 160,7 de milioane de lei.

Pe locul doi se află cea mai mare bancă din țară, MAIB, cu un profit de circa 158 de milioane de lei. Cele două bănci asigură peste 60 % din tot profitul pe sistemul bancar.

Clasamentul băncilor după profitul obținut:

1. Moldinconbank – 160,7 de milioane de lei;
2. Moldova-Agroindbank – 158 de milioane de lei;
3. Mobiasbanca – 94,3 milioane de lei;
4. Victoriabank – 42,4 milioane de lei;
5. Procreditbank – 19,6 milioane de lei;
6. Fincombank – 15,2 milioane de lei;
7. Eximbank – 15 milioane de lei;
8. Energbank – 10,3 milioane de lei;
9. Comerțbank – 6,3 milioane de lei;
10. Eurocreditbank – 3,7 milioane de lei;
11. BCR Chișinău – 2,3 milioane de lei.

#lider #bănci #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.