S-a închis robinetul de bani: Fiul lui Soros, care a preluat imperiul, nu vrea să cheltuiască miliarde pe filantropie

Organizaţia caritabilă de 25 de miliarde de dolari a lui George Soros se află în pragul unei transformări care îi va remodela operaţiunile, îi va reduce personalul şi va testa dacă fiul său, Alex, este pregătit să conducă una dintre cele mai mari şi mai influente instituţii filantropice din lume, scrie Bloomberg.

Alex, care a fost numit în iunie succesor oficial al tatălui său miliardar la Open Society Foundations, a dezvăluit doar câteva detalii despre această reformă, care va include o îngheţare pe cinci luni a noilor donaţii, începând cu luna octombrie, şi o reducere de minimum 40% a personalului.

Organizaţia, care a apelat la firma de consultanţă Deloitte pentru a o ajuta în procesul de reproiectare, va pune accentul pe urgenţă şi pe rezultate, , fără a dezvălui prea multe detalii despre cauzele care vor beneficia de pe urma banilor.

Schimbările urmează unei încercări anterioare de restructurare care a redus numărul de angajaţi ai OSF la aproximativ jumătate şi i-a perturbat activitatea, au declarat două persoane familiarizate cu această chestiune. În 2021, OSF avea aproape 1.700 de persoane pe statul de plată, iar după ultimele schimbări, numărătoarea va fi mai mică de 500.

OSF distribuie mai mult de 1 miliard de dolari pe an prin intermediul reţelei sale de fundaţii de pe cinci continente, astfel încât orice indiciu despre ceea ce Alex şi preşdintele OSF Malloch-Brown vor face sau vor înceta să mai facă trimite valuri în întreaga lume pentru cauze care variază de la justiţie socială la democraţie.

Având în vedere lipsa de detalii de până acum şi lipsa relativă de experienţă a lui Alex, urmaşul în vârstă de 37 de ani se confruntă cu un oarecare scepticism cu privire la direcţia în care va duce întreprinderea pe care tatăl său, în vârstă de 93 de ani, a transformat-o timp de decenii într-una dintre cele mai mari donatoare pentru promovarea democraţiei şi a drepturilor omului în întreaga lume.

„Este corect să spunem că este destul de neexperimentat când vine vorba de a conduce acest efort filantropic foarte mare. Pierzând 40% din personal, veţi pierde o mulţime de cunoştinţe şi expertiză instituţională” a declarat Elizabeth Dale, director al conducerii organizaţiilor nonprofit la Universitatea din Seattle.
Până în prezent, transformarea a fost descrisă în linii mari ca o schimbare ce priveşte structura şi operaţiunile, venind la pachet de asemenea cu noi titluri pentru comitete şi manageri. Criteriile pentru cauze şi subvenţii specifice urmează să fie stabilite.

Malloch-Brown şi Soros au numit noua lor abordare „oportunism strategic” pentru a aborda „provocări urgente şi emergente”, pe care Malloch-Brown le-a descris în interviu ca fiind ”democraţia în declin, drepturile omului în declin”.

Alex este unul dintre cei cinci copii ai lui Soros, născut la un an după înfiinţarea primei fundaţii a lui George Soros în Ungaria. Iniţial, el a fost cunoscut mai degrabă pentru că făcea mai multe vizite în cercurile sociale din Manhattan şi Hamptons, decât cele din în domeniul filantropiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#soros #filantropie #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața serviciilor de taxi din Republica Moldova a înregistrat o creștere spectaculoasă în ultimii ani, iar în 2026 ar putea ajunge la aproape două miliarde de lei, comparativ cu aproximativ 300 de milioane de lei în urmă cu cinci ani. Unul dintre principalii factori care au contribuit la această evoluție este trecerea activității din economia tenebră în cea oficială, datorită dezvoltării platformelor digitale, consideră expertul economic Veaceslav Ioniță.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la ZIUA, expertul a declarat că dezvoltarea pieței a fost determinată de doi factori principali: creșterea veniturilor populației, care a făcut serviciile de taxi mai accesibile, și digitalizarea, care a permis evidența și monitorizarea curselor.

Potrivit expertului, până în 2005, în Republica Moldova erau efectuate anual aproximativ un milion de curse cu taxiul. În 2020, numărul acestora a ajunsese la șase milioane, iar în acest an, conform estimărilor economistului, ar putea ajunge la circa 27 de milioane. Printre platformele menționate de expert, care intermediază comenzile de taxi, se numără Yandex Go, Bolt și Letz.

„Piața serviciilor de taxi din Republica Moldova a funcționat mulți ani în economia tenebră. Iar autoritățile au depus, de-a lungul timpului, eforturi pentru a scoate această activitate din zona economiei informale. Până în 2005, în țară se efectuau aproximativ un milion de curse pe an. Ulterior, până în 2020, numărul acestora a crescut la șase milioane. Iar acum cred că vom ajunge la aproximativ 27 de milioane de curse. De ce s-a întâmplat acest lucru? Din două motive. În primul rând, oamenii își permit, într-adevăr, să utilizeze serviciile de taxi. În al doilea rând, apariția soluțiilor tehnologice și digitalizarea au contribuit la scoaterea acestei activități din economia tenebră. Anterior, șoferul staționa la marginea drumului, prelua un pasager, iar o astfel de cursă era imposibil de monitorizat. Acum, odată cu apariția aplicațiilor, întregul volum al operațiunilor devine transparent. Astfel, piața serviciilor de taxi a ieșit, practic, din economia tenebră și a început să funcționeze legal. Toate soluțiile digitale care au apărut au adus un beneficiu enorm statului, contribuind la scoaterea pieței din economia tenebră. Și cred că, în acest an, piața serviciilor de taxi din Republica Moldova va ajunge la aproape două miliarde de lei”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Veaceslav Ioniță face o distincție clară între companiile care prestează servicii de transport și platformele care intermediază comenzile, oferind drept exemplu Yandex Go. Potrivit expertului, serviciile de taxi sunt prestate de companii înregistrate în Republica Moldova, în timp ce platformele digitale facilitează accesul acestora la clienți.

„Aceste platforme nu sunt companii de taxi. Serviciile de taxi sunt prestate de companii înregistrate în Republica Moldova, dar și de persoane fizice. În prezent, practic nu mai există persoane fizice care activează în acest domeniu, majoritatea prestatorilor fiind companii de taxi. Teoretic, acestea ar putea activa independent și și-ar putea găsi singure clienții, însă, în practică, acest lucru este foarte dificil. De aceea, companiile de taxi apelează la platformele digitale”, a explicat Ioniță.

Pentru a explica acest model economic, Ioniță a făcut o paralelă cu Booking.com, platforma prin intermediul căreia turiștii pot găsi și rezerva camere de hotel. În acest caz, serviciile de cazare sunt prestate de hoteluri, în timp ce platforma le facilitează accesul la clienți.

„Booking nu este un hotel. În Republica Moldova există hoteluri care au angajați, personal și care achită serviciile necesare funcționării. Pentru a atrage însă clienți, acestea apelează la o platformă online care le aduce clienți. Datorită platformelor online, în acest an vom depăși pragul de 300 de mii de turiști străini cazați în hoteluri. Exact după același principiu funcționează și alte platforme online”, a adăugat Veaceslav Ioniță.

Cum ajung banii din activitatea serviciilor de taxi în bugetul de stat?

Veaceslav Ioniță a subliniat că, deși platformele digitale și companiile de taxi îndeplinesc funcții diferite, activitatea economică generată de efectuarea curselor contribuie la acumularea veniturilor fiscale la bugetul de stat prin mai multe mecanisme. Expertul a explicat că, în cazul unei curse de 100 de lei, o parte din sumă este destinată cheltuielilor pentru combustibil, iar o altă parte acoperă remunerarea șoferului și costurile de operare ale companiei de taxi. Statul încasează venituri din impozitele și accizele incluse în prețul combustibilului, precum și din impozitele și contribuțiile obligatorii aferente activității de întreprinzător și salariilor, în funcție de situație.

În ceea ce privește platformele digitale, expertul subliniază că acestea prestează servicii pentru companii, fără a efectua direct transportul de pasageri. Prin urmare, comisioanele percepute de platforme sunt supuse unui regim fiscal distinct.

Potrivit datelor prezentate de Agenția Servicii Publice (ASP), în contextul discuțiilor publice privind Yandex Go, operatorii de taxi achită impozite și contribuții obligatorii în Republica Moldova, iar pentru comisionul transferat acestei platforme se achită TVA.

Conform ASP, în 2025, operatorii din întregul sector al serviciilor de taxi, indiferent de platforma digitală utilizată, au achitat la bugetul de stat aproximativ 216 milioane de lei sub formă de impozite și contribuții obligatorii, cu 42% mai mult decât în anul precedent.

În același timp, potrivit informațiilor ASP, în 2025, operatorii locali de taxi care utilizează serviciile platformei Yandex Go au achitat la buget aproximativ 12,5 milioane de lei sub formă de TVA calculat la comisionul pentru utilizarea platformei Yandex Go.

„ASP informează că platforma percepe un comision de 12%. Așadar, dacă un pasager achită 100 de lei pentru o cursă cu taxiul, 12 lei revin platformei, iar 88 de lei rămân companiei care prestează efectiv serviciul de transport”, a precizat Ioniță.

În opinia expertului economic, dezvoltarea platformelor digitale a contribuit la transformarea pieței serviciilor de taxi și la creșterea transparenței activității economice. Veaceslav Ioniță consideră că autoritățile ar trebui să evalueze aceste instrumente nu doar din perspectiva eventualelor probleme asociate utilizării lor, ci și ținând cont de rolul pe care îl au în legalizarea activităților economice și în creșterea accesibilității serviciilor.

#servicii de taxi #Molodva #piata #crestere