Șoselele morții din Moldova! Autoritățile de la drumuri se apucă să le numere

Pe tronsoanele de drum unde este înregistrat un număr mai mare de accidente va fi realizat, în mod obligatoriu, auditul de siguranță rutieră. Un proiect de lege privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere, elaborat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a fost aprobat de Parlament în prima lectură cu 54 de voturi.

Proiectul legii privind gestionarea siguranței rutiere stabilește cadrul instituțional și modul de gestionare a siguranței infrastructurii pe rețeaua de drumuri publice, precum și transpune directiva Uniunii Europene, care stipulează măsuri suplimentare de gestionare a siguranței rutiere pentru a crește gradul de siguranță a circulației pe drumurile publice. Prin realizarea obligatorie a auditului de siguranță rutieră, autoritățile urmăresc ca măsurile de prevenire a accidentelor să fie adoptate în faza de proiectare. În context, autoritatea responsabilă de gestionarea siguranței infrastructurii rutiere va fi Biroul de Investigare a Accidentelor și Incidentelor în Transporturi.

Potrivit autorilor inițiativei legislative, realizarea auditului de siguranță rutieră la faza incipientă a proiectelor are drept scop sporirea siguranței rutiere, reducerea riscurilor și economisirea resurselor financiare. De exemplu, după reabilitarea, în perioada 2010-2012, a tronsonului drumului național R6 Chișinău – Orhei – Bălți, între kilometrii 14-35, s-a stabilit faptul că numărul de accidente grave a crescut cu 40 % față de media ultimilor cinci ani. Din această cauză, în primii ani după realizarea lucrărilor, a mai fost construit un parapet de protecție de 40 de kilometri și au fost instalate două semafoare. Pentru realizarea acestor lucrări, au fost alocate suplimentar fonduri de peste 37 de milioane de lei.

De menționat că, în prezent, auditul de siguranță rutieră este realizat doar în cadrul proiectelor cu finanțare internațională. Mai mult, acest lucru se întâmplă doar la cererea expresă a donatorului, iar acest audit este realizat doar de specialiști din străinătate, deși, în Republica Moldova, activează auditori locali certificați.

Banca Mondială a realizat un studiu care demonstrează că, din cauza accidentelor rutiere, bugetul Republicii Moldova înregistrează pierderi de milioane.

Potrivit datelor statistice, în anul 2022, s-au înregistrat 2312 accidente rutiere. În urma lor, 217 persoane și-au pierdut viața, iar 2586 au suferit diverse traumatisme.

Proiectul de lege urmează a fi votat și în lectura a doua.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sosele #accidente #drumuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.