Parlamentul a tăiat „bonusul” de jumătate de miliard de lei pentru Găgăuzia

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat astăzi în lectura a doua un proiect crucial de modificare a Codului fiscal, reglementând astfel mecanismul de restituire a impozitelor și taxelor pentru agenții economici din Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia (UTAG). Acest pas important vine în contextul eforturilor de asigurare a echității fiscale între diversele localități ale țării.

Potrivit noului mecanism, restituirea impozitelor și taxelor către agenții economici din UTAG se va realiza de la bugetul unității teritoriale autonome, având ca limită veniturile disponibile. În cazul în care aceste sume nu sunt acoperite, proiectul prevede compensarea prin transferuri cu destinație specială de la bugetul de stat în anul bugetar următor.

Analiza situației a evidențiat o creștere constantă a sumelor de TVA restituite din bugetul de stat către UTAG, cu un total de peste 640 de milioane de lei rambursate în ultimii 5 ani. Inițiatorii proiectului de lege, membri ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), susțin că această inițiativă legislativă va contribui la respectarea principiului echității fiscale între diferitele unități teritoriale.

Urmare a acestui proiect de lege, anticipăm economii la bugetul național de aproape 500 milioane lei în următorii 5 ani, bani care vor putea fi folosiți în toată țara, nu doar într-o singură unitate administrativ-teritorială.

Conform notei informative la proiectul de lege, modificările legislative vor intra în vigoare la 1 noiembrie 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Prețul petrolului de tip Brent a crescut brusc cu 5%, ajungând miercuri la 70,22 dolari pe baril, pe fondul escaladării periculoase a tensiunilor dintre Israel și Iran, relatează Reuters și Financial Times. Creșterea vine după mai multe luni de presiune descendentă, cauzată de creșterea producției în cadrul alianței OPEC+, care părea să stabilizeze piața petrolieră.

Reacția pieței reflectă temerile tot mai mari legate de un posibil conflict militar major în Orientul Mijlociu, după ce SUA au început evacuarea parțială a personalului diplomatic din Irak, Kuweit și Bahrain. În paralel, Pentagonul a autorizat retragerea voluntară a familiilor militarilor din întreaga regiune.

Tensiunea a crescut și mai mult după ce CBS News a relatat, citând oficiali americani, că Israelul este pregătit să lanseze o operațiune militară împotriva Iranului, iar potrivit The New York Times, Teheranul a elaborat deja un plan de răspuns cu atacuri masive asupra Israelului și bazelor americane.

Ministrul iranian al Apărării, Aziz Nasirzadeh, a declarat miercuri:

„Dacă ne va fi impus un conflict, toate bazele militare americane din regiune sunt în raza noastră de acțiune și vom lovi fără ezitare”. În acest climat, negocierile privind programul nuclear iranian s-au blocat, iar președintele Donald Trump a declarat că este „tot mai puțin optimist” în privința unui acord. Termenul-limită de 60 de zile pentru finalizarea negocierilor expiră joi, iar SUA, Iranul și Omanul — mediator în acest proces — nu au confirmat o posibilă întâlnire anunțată de Teheran pentru duminică.

Potrivit Helimei Croft, fost analist CIA și actual director pentru piețe de mărfuri la RBC Capital Markets, evacuarea parțială a personalului american este un indiciu clar al unui risc real:

„Aceste decizii nu se iau ușor. Ele presupun o evaluare serioasă a riscurilor. Zona devine tot mai periculoasă”. Prețurile au revenit ușor joi dimineață, Brent coborând la 69 dolari, iar WTI la 67,4 dolari, dar temerile persistă.

Anterior, în luna aprilie, Brent se tranzacționa sub 68 de dolari, iar în mai a coborât chiar sub 60 de dolari, în urma deciziei OPEC+ de a accelera producția. Însă explozia tensiunilor geopolitice a resetat brusc dinamica pieței.