Cât de aproape suntem de o nouă criză economică

08 Oct. 2023, 06:55
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Oct. 2023, 06:55 // Actual //  bani.md

Cât de aproape suntem de o nouă criză economică. Ce înseamnă vânzările agresive de obligațiuni pentru piețele financiare și economia globală – analiză Capital Economics.

Cât de aproape suntem de o nouă criză economică. „Vânzările agresive de pe piețele de obligațiuni par să aibă un moment de respiro, la care contribuie și datele mai moderate ale pieței muncii din SUA, însă amploarea mișcărilor din ultima săptămână a condus la comparații cu crizele financiare anterioare declanșate de mișcări bruște ale randamentelor obligațiunilor și ale prețurilor activelor, în general”, explică Neil Shearing, economist-șef la Capital Economics.

E probabilă o nouă criză economică?

Agenția britanică indică cele patru probleme principale care domină piețele:

  1. Există două modalități prin care vânzările de obligațiuni ar putea declanșa perturbări economice mai ample. Prima este situația în care o instituție mare va suferi pierderi de pe urma portofoliului său de obligațiuni, creând astfel o criză de solvabilitate și, prin urmare, tensiune în sistemul financiar mai amplu.

A doua modalitate este situația în care temerile cu privire la pierderile curente sau viitoare provoacă o criză de încredere, ceea ce ar duce la probleme pe partea de pasiv din bilanţul unei instituţii.

O lecție de bază din istorie este că problemele tind să apară după mișcări mari ale prețurilor activelor (și nu atunci când acestea depășesc un anumit nivel) și acolo unde există sume mari cu efect de levier.

Contează viteza de propagare

  1. Cât de repede ar afecta acest lucru economia globală depinde de cât de mult – și cât de repede – vor crește randamentele obligațiunilor.

Randamentele obligațiunilor determină în mod direct costul finanțării guvernamentale și reprezintă un punct de referință pentru ratele împrumuturilor corporative și de consum. Pe termen scurt, marele risc vine dintr-o înăsprire neprevăzută a condițiilor financiare.

Dacă vânzările masive de obligațiuni ar precipita probleme mai ample sau chiar reorganizări în sistemul financiar, conform situațiilor descrise mai sus, atunci aceasta ar fi principala modalitate prin care efectul s-ar propaga asupra economiei reale.

O criză economică pornită de la periferie

Mai departe, creșterea randamentelor ar putea necesita o politică bugetară mai strictă decât era planificată și/sau o limitare a împrumuturilor și cheltuielilor companiilor și ale consumatorilor.

În unele cazuri, ar putea provoca o creștere a împrumturilor neperformante ale gospodăriilor sau ale companiilor, cu efecte secundare negative asupra băncilor.

În ceea ce privește piețele emergente, monedele naționale sunt deja sub presiune, dar vestea bună este că – cu câteva excepții (ex. Turcia, România) – deficitele de cont curent s-au redus considerabil față de anul trecut, ceea ce reduce riscul unor ajustări brutale.

„Există puține semnale că vânzarea de obligațiuni a afectat funcționarea pieței”

  1. Până în prezent, există puține semnale că vânzarea de obligațiuni a afectat funcționarea pieței. Deși volatilitatea pe piețele obligațiunilor a crescut brusc, ea rămâne sub nivelurile atinse în timpul mini-crizei bancare din luna martie, după dezastrul „Trussonomics” din Marea Britanie de anul trecut, perioada de presiune asupra pieței la începutul pandemiei și criza financiară globală din 2007.

În următoarele zile, piețele vor acorda o atenție deosebită marjelor pentru creditele corporative (un indicator al condițiilor financiare mai ample), precum și datelor cu privire la împrumuturile acordate de băncile centrale către sistemul bancar.

Cum pot băncile centrale să prevină o criză economică

  1. În ceea ce privește modul în care băncile centrale ar putea reacționa, totul depinde, încă o dată, de cât de rău evoluează lucrurile.

Băncile centrale se mulțumesc probabil să vadă o creștere a randamentelor și o înăsprire a condițiilor financiare, acesta fiind, de altfel, și obiectivul urmărit prin mesajul „niveluri ridicate (ale dobânzilor) pentru o perioadă cât mai mare de timp” transmis de oficialii Fed la ședința FOMC de luna trecută.

Există două moduri prin care băncile centrale ar putea fi forțate să intervină.

Primul este dacă vânzarea masivă (sell-off) afectează funcționarea în sens mai larg a pieței sau precipită probleme de lichiditate la una sau mai multe instituții, ceea ce ar amenința stabilitatea financiară pe scară mai largă. Al doilea mod este dacă vor considera că randamentele în creștere reprezintă un risc semnificativ pentru perspectivele economice.

În acest caz, probabil că vor atenua retorica „niveluri ridicate (ale dobânzilor) pentru o perioadă cât mai mare de timp”, în încercarea de a aduce randamentele înapoi la un nivel pe care îl consideră mai potrivit, conchide Capital Economics.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală