Prețul petrolului a crescut cu 3 dolari pe baril după începerea conflictului din Israel

Prețurile petrolului au crescut, luni, cu peste 3 dolari pe baril ca urmare a confruntărilor militare dintre Israel și gruparea palestiniană Hamas care au ridicat îngrijorări cu privire la aprovizionarea cu energie.

Țițeiul Brent a crescut cu 3,10 dolari, sau 3,67%, până la 87,68 dolari pe baril, în timp ce țițeiul american West Texas Intermediate a fost cotat la 86,05 dolari pe baril, în creștere cu 3,26 dolari sau 3,94%, potrivit Reuters.

„Riscul geopolitic în creștere în Orientul Mijlociu ar trebui să susțină prețul petrolului… se poate aștepta o volatilitate mai mare”, au spus analiștii de la ANZ Bank.

Creșterea prețurilor petrolului a inversat tendința descendentă de săptămâna trecută – cea mai mare scădere săptămânală din martie – în care țițeiul Brent a scăzut cu aproximativ 11%, iar WTI s-a depreciat cu peste 8% pe fondul îngrijorărilor legate de ratele mari ale dobânzilor și de impactul acestora asupra cererii mondiale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotații #conflict #Israel #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După o pauză de un an, Ucraina a reluat exportul de materie primă către Uzina Metalurgică din Râbnița, situată pe teritoriul regiunii separatiste Transnistria – considerată un avanpost rusesc în Republica Moldova. Informația a fost publicată de portalul ucrainean obozrevatel.ua, cu referire la datele Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei, citat de obozrevatel.com.

Potrivit sursei, exportator a devenit, ca și anul trecut, compania ucraineană „D-Kamet”, care, în baza unui contract cu Uzina Metalurgică Moldovenească, deținută de proprietari ruși, a livrat partide de fier vechi prin punctul vamal „Nistru”. Documentele de export indică drept destinație oficială Republica Moldova, însă punctul final de descărcare este gara Râbnița, în Transnistria.

Reluarea livrărilor are loc în pofida faptului că piața ucraineană se confruntă cu un deficit strategic de metal uzat, accentuat după invazia pe scară largă a Rusiei, pierderea unor teritorii industriale și distrugerea uzinelor din sud și est. În același timp, exporturile acestui material strategic sunt în creștere rapidă.

Amintim că în august 2024 aceeași companie „D-Kamet” a expediat 276 de tone de metal uzat către uzina din Râbnița – prima livrare după începutul războiului. Totodată, Uzina Metalurgică Moldovenească a fost inclusă în 2018 pe lista de sancțiuni a Consiliului de Securitate și Apărare Națională al Ucrainei, fiind considerată parte a mecanismului economic pro-rus. În martie 2019, însă, aceasta a fost scoasă de pe lista sancțiunilor fără explicații oficiale.

Solicitat de presă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, nu a comentat deocamdată informația apărută în presa ucraineană.

Fostul deputat Alexandr Slusari s-a arătat indignat de situație:

„Presa ucraineană se revoltă și nu înțelege cum poate fi ajutat un regim separatist și pro-rus, tratat ca reprezentant al țării-agresorului. Credeam că prietenii noștri din Ucraina au însușit lecția istoriei contemporane, când acest cvazistat s-a menținut inclusiv datorită Ucrainei. Mai ales că pentru această lecție țara vecină plătește un preț imens. Trist.”