Risipă de energie! Parlicov: Cheltuim de două-trei mai mulți bani pentru a încălzi un metru pătrat de spațiu

Noi, ca țară, cheltuim de două-trei mai mulți bani pentru a încălzi un metru pătrat de spațiu, nu pentru că prețurile la resurse energetice sunt mai mari, ci pentru că nu am acordat atenția cuvenită eficienței energetice, susține ministrul Energiei, Victor Parlicov.

Potrivit lui, cea mai mare constrângere este lipsa instrumentelor de finanțare, sau resursele disponibile sunt foarte limitate.

În același timp, Parlicov afirmă că Ministerul Energiei, cu suportul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), prin intermediul Proiectului Securitatea Energetică a Republicii Moldova (MESA), au lansat etapa de testare a programului Super ESCO, destinat îmbunătățirii eficienței energetice a clădirilor publice și care ulterior va fi gestionat de Agenția pentru Eficiență Energetică.

Moldova Super ESCO are scopul de a elabora conceptul din punct de vedere legal și a vedea cum va funcționa acest mecanism de finanțare în practică, aplicându-l în cazul a cel puțin două clădiri publice selectate. În acest scop va fi alocat un grant de circa 1 milion de dolari SUA din partea USAID pentru măsuri de eficiență energetică.

Scopul final al programului este de a genera economii pe termen lung, de a reduce consumul de energie și emisiile de gaze cu efect de seră, de a promova proiecte de eficiență energetică în clădirile publice, contribuind astfel la tranziția Moldovei spre practici energetice sustenabile.

Datele Biroului Național de Statistică relevă că circa 50% din toate resursele energetice din țară au fost consumate de către populație.

Pe locul doi, după consumul de resurse energetice, se află sectorul transporturilor care are o cotă de 26% din consumul final energetic, în scădere cu 2 puncte procentuale, comparativ cu anul 2017.

O cotă de 10% îl are consumul în sectoarele de comerț și servicii publice și doar 9% – în sectorul industrial, iar 5% – în agricultură. Cotele industriei și a agriculturiii au crescut în ultimii trei ani cu câte un punct procentual, relevă datele statistice.

Din toate resursele disponibile în țară (Consumul Intern Brut), 35% revin produselor petroliere, 19% – gazelor naturale, 28% – pe seama biocombustibililor și deșeurilor (inclusiv și tizicul), 12% – energiei electrice, 7% – energiei termice și 3% – cărbunelui.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#consum #Energie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.