Ţara unde Volkswagen nu va mai vinde maşini cu motoare disel din 2024

Volkswagen nu va mai vinde maşini cu motoare pe combustie în Norvegia din 2024. Al doilea producător în Norvegia după Tesla, Volkswagen se va concentra acum pe modelele din gama electrică ID.

Grupul german Volkswagen, al doilea mare producător auto din Norvegia, va înceta să mai vândă maşini noi pe benzină şi diesel în ţara scandinavă începând cu 2024, a anunţat vineri importatorul mărcii, citat de AFP.
„Ca rămas bun de la maşinile pe bază de combustibili fosili, ultimul Golf va fi comandat spre sfârşitul anului”, a declarat Ulf Tore Hekneby, directorul grupului norvegian Møller, într-un comunicat.

„Acest lucru va marca, în multe feluri, sfârşitul unei ere, dar şi începutul unei noi ere, mai importante, în care vom fi mai mult parte a soluţiei, nu parte a problemei”, a adăugat el.

Al doilea producător în Norvegia, cu o cotă de piaţă de 12,32% din ianuarie, după Tesla (21,4%), el însuşi un specialist în automobile electrice, Volkswagen se va concentra acum pe modelele din gama sa electrică ID. În septembrie, SUV-ul ID.4 a fost al doilea cel mai bine vândut model din ţară, după Tesla Model Y. Suedezii de la Volvo, o filială a grupului chinez Geely, au încetat de asemenea să îşi mai vândă modelele diesel în Norvegia la 1 iunie.

În ciuda faptului că este un producător important de hidrocarburi, Norvegia şi-a stabilit obiectivul ambiţios de a vinde numai maşini cu emisii zero, adică în principal maşini electrice, începând din 2025 – cu zece ani înaintea UE.

Maşinile electrice reprezintă deja peste 80% din înmatriculările de maşini noi în Norvegia (83,4% în primele nouă luni ale anului), potrivit Consiliului de informare privind traficul rutier (OFV).

Din 2035, toate maşinile nou-venite pe piaţă vor trebui să aibă emisii zero şi să nu emită CO2. Acest lucru va garanta că, până în 2050, sectorul transporturilor poate deveni neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon, conform Parlamentului European.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Wolkswagen #Norvegia #mașini

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.