Statele din UE au produs 6,1 milioane de tone de paste, în valoare de 7,8 miliarde de euro

Ţările Uniunii Europene au produs anul trecut 6,1 milioane de tone de paste în valoare de 7,8 miliarde de euro, cu peste un milion de tone (20%) mai mult faţă de nivelul de acum cinci ani (5,1 milioane de tone în 2017), arată datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Italia este de departe statul membru UE lider în producţia de paste. Cu 4,2 milioane de tone de paste produse anul trecut, în valoare de 5,1 miliarde de euro, Italia este responsabilă pentru 68% din producţia totală a UE în ceea ce priveşte cantitatea şi 66% în ceea ce priveşte valoarea.

În acelaşi timp, Italia este şi principalul exportator de paste din UE (2,1 milioane de tone exportate, reprezentând 77% din totalul exporturilor UE). Mai mult de jumătate din exporturile de paste sunt expediate în alte state membre UE.

În total, aproape 2,8 milioane de tone de paste au fost exportate de statele membre UE în 2022 şi mai mult de jumătate (56%) din această cantitate a fost expediată în alte state membre UE.

Principalele ţări importatoare din UE sunt Germania (414.758 tone de paste importate în 2022, reprezentând 27% din totalul importurilor statelor membre UE) şi Franţa (358.117 tone, 23%).

În afara blocului comunitar, principalele destinaţii ale exporturile UE de paste au fost anul trecut Marea Britanie (309.030 tone, echivalentul a 25% din totalul exporturilor de paste în afara UE) şi statele Unite (262.877 tone, 22%).

Datele Eurostat au fost publicate cu ocazia celebrării, în 25 octombrie, a Zilei internaţionale a pastelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea recentă a taxei pe avere în Norvegia, menită să aducă 146 milioane de dolari în plus la bugetul de stat anual, a avut un efect complet opus: cei mai bogați cetățeni ai țării, cu o avere estimată la 54 de miliarde de dolari, au părăsit țara.

Potrivit datelor prezentate de CitizenX, plecarea acestor ultra-bogați a dus la o pierdere estimată de 594 milioane de dolari în venituri din taxarea averii, care ar fi fost impozitate cu o rată de 1,1%.

În loc de un câștig, efectul net asupra bugetului este o scădere de peste 448 milioane de dolari anual.

Această situație scoate în evidență riscurile potențiale ale taxării agresive a marilor averi într-o economie deschisă și mobilă. Deși intenția a fost de a spori echitatea fiscală și veniturile statului, rezultatul a fost o migrație accelerată a capitalului privat, cu efecte bugetare negative și pierderi în competitivitatea fiscală a țării.