Parlicov explică cum Moldova va tăia cablul de la Cuciurgan: Vom avea trei linii de interconectare cu România

Într-un interviu acordat pentru RLive, ministrul Energiei, Victor Parlicov, a subliniat importanța investițiilor făcute pentru asigurarea securității energetice a Republicii Moldova, în special în domeniul interconectării. Acest demers este menit să reducă dependența țării de un singur furnizor energetic.

Parlicov a subliniat că aceste investiții au scopul de a asigura stabilitatea sistemului energetic al Republicii Moldova, chiar și în situații critice, cum ar fi instabilitatea din Ucraina cauzată de atacurile rusești sau perturbările din regiunea Transnistria. Ministrul a accentuat importanța asigurării securității energetice în fața acestor provocări.

Prin investiții continue în infrastructura și interconectivitatea energetică, Republica Moldova își propune să își reducă vulnerabilitatea la schimbările politice sau la instabilitatea regională, concentrându-se pe diversificarea surselor de energie și a rutelor de aprovizionare.

Aceste acțiuni reprezintă o mișcare strategică pentru garantarea unui sistem energetic mai robust și pentru asigurarea continuității furnizării de energie pentru populație, chiar și în condiții dificile sau imprevizibile.

Ministrul spune că termenul de construcție a liniei Bălți-Suceava este 2027-2028, iar până în anul 2030 cele trei linii vor fi funcționale pe deplin. „Aici nu e vorba doar de securizarea Republicii Moldova, dar este vorba și exportul de curent al Moldovei. Nu este exclus că Moldova va deveni un mare producător de energie regenerabilă pe care o va exporta.

În prezent, Chișinăul achiziționează majoritatea curentului electric de la Cuciurgan amplasată în regiunea stângă a Nistrului la un preț de 66 USD MW.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#parlicov #Energie #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.