Ungurii vor metanul din Marea Neagră. Șeful Externelor, Szijjarto vine la București la o conferință pe tema gazelor

Ungurii nu au renunțat la ideea de a cumpăra gazele pe care OMV Petrom și Romgaz la vor extrage începând cu anul 2027 din uriașul zăcământ Neptun Deep din partea românească a Mării Negre. Ministrul român al Energiei, Sebastrian Burduja, a arătat că până atunci România trebuie să-și dezvolte industria, pentru a folosi în țară aceste gaze și a exporta mai degrabă produse cu valoare adăugată mare.

Ministrul maghiar de Externe, Peter Szijjarto, va fi prezent mâine la București la cea de-a doua zi a conferinței Romanian International Gas Conference, care reunește importante companii din sector, dar și oficiali din mai multe țări din regiune.

Noi avem gaz, iar dânșii nu au, a spus ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, întrebat ce va discuta cu oficialul din Ungaria.

“Pe noi ne interesează ca țară să fim hub energetic și suntem, avem toate argumentele: surse hidro, peste 33% din mixul de producție, avem programul nuclear, 20% în prezent și încă două reactoare de mari dimensiuni plus reactoarele modulare de mici dimensiuni, avem offshore wind, pregătim legislația, avem gaz și dânșii nu au. Deci ne interesează ca într-o anumită perspectivă de timp să fim furnizori de securitate și stabilitate și normalitate în regiune pentru vecinii noștri”, a susținut Burduja, vitat de hotnews.ro.

Burduja a arătat că, pentru ca gazele să rămână în România, este nevoie de dezvoltarea industriei care să consume aceste gaze.

“Dacă România va avea rezerve disponibile de gaz și dacă le va putea valorifica în industrie, asta ar fi prioritatea zero. Putem transforma gazul în energie electrică, aceasta este prioritatea zero, și avem proiectul de 1.700 MW de la Mintia, de exemplu, care asta va urma să facă, să transforme gaz în energie electrică, pe care România va putea să o exporte, la o valoare adăugată mai mare decât exportul de gaz.

Dar putem folosi acest gaz pentru industria de îngrășăminte chimice, pentru agricultură și mai ales în industria farma, care este mare consumatoare de gaz și unde România are un deficit comercial major. Aceasta ar fi prioritatea mea, nu ca ministru al Energiei, ci ca român. Guvernul României trebuie să se gândească la anul 2027 ca la un orizont de timp în care industria care are nevoie de acest gaz să fie mult de dezvoltată”, a precizat Burduja.

Ungurii și-au arătat și în trecut interesul pentru a importa gazele din Marea Neagră românească.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#marea neagara #gaz #Ungaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.