Duma de la Moscova pregătește o lege prin care soldații ruși vor primi pământ în teritoriile ocupate ale Ucrainei

Duma Rusă pregătește un proiect de lege care prevede alocarea unui „hectar est-ucrainean” rușilor din teritoriile ocupate ale Ucrainei.

Legea ocupației este pregătită de deputatul rus Alexei Juravlev, care a vorbit despre ideea sa publicației comments.ua.

Ideea este că rușii vor putea obține terenuri în teritoriile ORDLO, precum și în zonele ocupate din regiunile Herson și Zaporojie. Ca o chestiune prioritară, vor să împartă pământ ucrainean militarilor rusi care luptă în Ucraina.

Comentând declarația, bloggerul și analistul economic rus Anatoli Nesmian a remarcat pe canalul său de Telegram că autoritățile ruse repetă ideea liderului Germaniei naziste, Adolf Hitler, care anterior le-a promis soldaților săi dreptul de proprietate asupra teritoriilor Ucrainei ocupate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

„Deputatul Juravlev repetă practic promisiunea Führer-ului față de națiunea germană. Fuhrerul nu s-a zgârcit și a promis soldaților 50 de hectare și o mulțime de sclavi sovietici. Juravlev a auzit ceva, dar nici nu s-a deranjat să-și copieze până la capăt idolul”, scrie Nesmiam.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#soldați #teren #razboi #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Atacatorii au accesat datele a circa 450 000 de persoane în timpul atacului cibernetic din octombrie, potrivit ultimelor evaluări prezentate de Maia Sandu după ședința Consiliului Național de Securitate. Președinta a avertizat că informațiile sustrase, printre care date despre rude și din permisele de conducere, pot fi folosite de escroci pentru a se da drept angajați ai Poliției sau ai unei bănci.

Șefa statului a explicat că escrocii pot combina IDNP-ul unei persoane cu informații despre rudele acesteia, date din permisul de conducere sau, în unele cazuri, codul IBAN. Într-un apel sau într-un mesaj, ei se pot folosi de aceste detalii pentru a câștiga încrederea persoanei și a-i cere parole, coduri PIN ori datele cardului.

„Chiar dacă au fost exfiltrate datele IBAN, această informație nu este suficientă pentru a accesa conturile bancare. Oricum, băncile vor fi informate despre oamenii ale căror date au fost accesate pentru a face verificări suplimentare în cazul în care vor fi inițiate tranzacții în numele acestor oameni”, a declarat Maia Sandu, precizând că un cod IBAN, luat separat, nu permite accesarea unui cont.

Atacul s-a produs în infrastructura administrată de Agenția de Guvernare Electronică. Sistemele verificau aplicația care solicita informațiile, însă nu verificau cine o folosea și dacă persoana respectivă avea dreptul să consulte datele. Astfel, printr-o singură aplicație, atacatorii au putut accesa registrele a cel puțin zece instituții. Aceștia aveau deja un set de IDNP-uri, pe care le-au folosit pentru a căuta alte informații. Sistemele nu aveau nici controale privind volumul de date accesate, nici alerte care să semnaleze un număr neobișnuit de solicitări.

Cererile automate au început în seara de 19 octombrie și au venit de la peste 638 de adrese IP. Pe 20 octombrie, în ziua cu cea mai intensă activitate, sistemele au înregistrat aproximativ un milion de solicitări de acces. În aceeași zi au fost extrase peste 260.000 de înregistrări cu informații despre rude.

Agenția de Guvernare Electronică a oprit extragerea acestui tip de date pe 21 octombrie. Blocarea accesului atacatorilor a început pe 23 octombrie și a fost finalizată pe 24 octombrie.