UE, scădere abruptă a producției de cereale în 2022

Producția de cereale în UE a înregistrat o scădere în 2022, culturile fiind afectate de seceta predominantă în marile țări producătoare, arată datele Eurostat.

Producția de cereale în UE a înregistrat o scădere în 2022, culturile fiind afectate de seceta predominantă în marile țări producătoare.

Potrivit datelor Eurostat, în 2022 UE a produs 270,9 milioane de tone de cereale, cu 26,7 milioane de tone mai puțin decât în 2021, ceea ce înseamnă o scădere de 9%.

Franța a recoltat 59,9 milioane de tone de cereale în 2022, fiind cel mai mare producător din UE și contribuind cu 22% la producția europeană totală. Germania a recoltat 43,5 milioane de tone de cereale (16% din totalul UE), Polonia 35 milioane de tone (13%), Spania 19,3 milioane de tone (7%), iar România 18,9 milioane de tone (tot circa 7% din totalul UE).

Cauzele scăderii producției de cereale

Scăderea în ansamblu a producției de cereale în UE în 2022 se datorează secetei care a predominat în țările europene și a făcut ca România să înregistreze o scădere de 32% (adică o scădere cu 8,9 milioane de tone), Franța 10% (o scădere cu 7 milioane de tone), Spania 24% (o scădere cu 6,2 milioane tone) și Ungaria 35% (o scădere cu 4,9 milioane tone).

Însă au existat și țări, foarte puține, în care recolta totală de cereale a crescut. Pe listă se află Germania, care și-a crescut producția cu 3% (1,1 milioane de tone), Finlanda cu 39% (un plus de 1 milion de tone după o recoltă slabă în 2021) și Polonia cu 3% (creștere cu 1 milion de tone).

Productii reduse

Producțiile de grâu moale, porumb și secară au înregistrat scăderi, în timp ce producțiile de orz și ovăz au rămas aproape neschimbate. Conform datelor Eurostat, UE a recoltat 126,7 milioane de tone de grâu comun în 2022, cu 3,2 milioane de tone mai puțin decât în 2021, înregistrând o scădere de 2%. Producția de porumb a scăzut cu 27%, ajungând la 53 de milioane de tone în 2022 (cu 20 de milioane de tone mai puțin decât în 2021).

Producția de orz în 2022 a rămas aproape neschimbată, la 52 de milioane de tone, la fel ca producția de ovăz, 7,5 milioane de tone. În schimb, producția de secară a scăzut cu 8%, ajungând la 7,8 milioane de tone în 2022.

Stresul termic

Seceta extinsă și stresul termic au afectat producția de cereale, deoarece aceste culturi sunt foarte sensibile la condițiile meteorologice, atât în timpul sezonului de vegetație, cât și la recoltare. În multe părți ale Europei, vara anului 2022 a fost cea mai fierbinte sau a doua cea mai fierbinte înregistrată din 1991 încoace.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Cereale #productie #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Băncile din Republica Moldova se confruntă cu o scădere semnificativă a profitului în primele patru luni ale anului 2024, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Profitul net al băncilor a totalizat 1,4 miliarde de lei, reflectând o reducere de 31,9% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Toate cele 11 bănci din țară au raportat profit în această perioadă, însă doar patru dintre ele – Maib, Moldindconbank, OTP Bank și Victoriabank – au generat aproximativ 90,04% din profitul total al sectorului bancar. Celelalte șapte bănci au contribuit cu restul de 114,3 milioane de lei la profitul net înregistrat.

Analiza datelor relevă faptul că doar una dintre băncile care au înregistrat profit în ianuarie-aprilie 2024 și-a crescut veniturile în comparație cu aceeași perioadă a anului anterior, în timp ce celelalte zece au consemnat o scădere a profitului.

Maib a raportat cel mai mare profit net în primele patru luni ale anului 2024, totalizând 454,07 milioane de lei, în creștere față de aceeași perioadă a anului precedent. Moldindconbank a urmat, cu un profit de 276,02 milioane de lei, în timp ce OTP Bank și Victoriabank au înregistrat profituri de 196,08 milioane de lei și, respectiv, 106,92 milioane de lei.

Celelalte bănci, în funcție de profitul net în ianuarie-aprilie 2024, au raportat următoarele cifre: ProCreditBank – 31,56 milioane de lei (în scădere de la 57,28 milioane de lei în 2023), FinComBank – 26,16 milioane de lei (57,12 milioane de lei), BCR Chișinău – 18,36 milioane de lei (44,24 milioane de lei), Eximbank – 17,68 milioane de lei (36,74 milioane de lei), Energbank – 15,14 milioane de lei (29,54 milioane de lei), Comerțbank – 3,54 milioane de lei (15,66 milioane de lei) și EuroCreditBank – 1,87 milioane de lei (10,86 milioane de lei).