Investiție de 108 milioane de euro pentru construcția unui spital regional la Bălți cu peste 400 de paturi

Parlamentul Republicii Moldova a ratificat un împrumut vital oferit de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru construcția Spitalului Regional Bălți. Acest credit în valoare de 86 de milioane de euro reprezintă un sprijin major pentru realizarea proiectului, acoperind aproximativ 80% din costurile totale estimate la 108 milioane de euro. Contribuția guvernului moldovean este estimată la circa 21 de milioane de euro, iar maturitatea maximă a creditului este de 20 de ani.

Viitorul Spital Regional Bălți, situat în nordul Republicii Moldova, va fi un centru medical modern ce se va întinde pe o suprafață de 38.000 de metri pătrați. Acesta va fi echipat cu 340 de paturi pentru spitalizare și 78 de paturi pentru servicii medicale ambulatorii, oferind asistență medicală calitativă și acces la echipamente moderne. Beneficiarii principali vor fi locuitorii din zona nordică a țării, asigurându-le servicii medicale de înaltă calitate.

Proiectul va fi dezvoltat pe o suprafață de 5 hectare, în extravilanul satului Corlăteni din raionul Râșcani, și se estimează că va fi finalizat până în anul 2028.

Acordul de împrumut, care este parte a proiectului „Construcția Spitalului Regional Bălți”, a fost semnat între Republica Moldova și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei la Chișinău pe data de 16 octombrie 2023. Acest spital modern va reprezenta un pas important pentru îmbunătățirea infrastructurii medicale în regiunea nordică a țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#nemerneco #spital #investiție

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.