Încăierare între giganții gazelor lichefiate! O companie americană este acuzată de eșec în a livra cantitățile promise

12 Nov. 2023, 11:32
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Nov. 2023, 11:32 // Actual //  bani.md

BP, Edison şi Shell au făcut presiuni asupra unui grup energetic dintre SUA şi Uniunea Europeană să intervină într-o dispută cu exportatorul de gaze naturale lichefiate Venture Global LNG cu privire la eşecul firmei americane de a livra cantităţile prevăzute în contracte, transmite agenția Reuters.

Companiile au apelat luna trecută la Grupul operativ SUA-UE pentru securitatea energetică, iar un director al Shell l-a îndemnat să solicite Venture Global LNG ”să înceapă imediat să funcţioneze” în baza contractelor lor semnate.

Cele trei companii se numără printre cel puţin patru clienţi ai firmei din Arlington, Virginia, care urmăresc cereri de arbitraj contractual pentru lipsa furnizării de gaze.

Venture Global LNG a declarat că uzina din Louisiana nu este complet operaţională din cauza echipamentelor electrice defecte, care sunt în reparaţii.

Apelurile lor au urmărit să determine Haga şi Washington să facă presiuni asupra Venture Global LNG în legătură cu contractele.

În scrisoarea sa, Shell a acuzat Venture Global LNG că a deturnat resurse pentru construirea unei a doua fabrici de export de GNL, mai degrabă decât pentru a finaliza reparaţiile la prima sa fabrică.

Comportamentul ”a zdruncinat încrederea în credibilitatea furnizorilor americani de GNL”, a scris directorul BP Carol Howe într-o scrisoare separată.

Oficialii din UE şi SUA au indicat că disputa este ”o chestiune contractuală între părţi comerciale”, a declarat sâmbătă un purtător de cuvânt al Venture Global LNG.

Nu a fost luată nicio măsură la cererea Shell, la o reuniune a grupului de lucru din 30 octombrie.

Un purtător de cuvânt al Shell a declarat sâmbătă că nu se aşteaptă la o reacţie imediată din partea grupului de lucru şi că a dorit să aducă în atenţia oficialilor o potenţială pierdere a încrederii în GNL-ul din SUA.

BP a refuzat să comenteze în afară de scrisoarea sa. Gigantul de utilităţi Edison nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii, în weekend.

Venture Global LNG operează uzina Calcasieu Pass la capacitate maximă, a declarat acesta autorităţilor de reglementare din SUA. Şi a vândut peste 200 de încărcături, în valoare de aproximativ 18,2 miliarde de dolari, până în prezent, potrivit unui bilanţ Reuters.

Aceste vânzări au obţinut preţuri mai mari decât ar fi disponibile în baza contractelor pe termen lung ale celor patru firme.

Shell şi alţii susţin că firma a profitat de pe urma creşterii preţurilor pe pieţele globale de gaze, schimbând în acelaşi timp securitatea energetică a Europei. Li s-a spus că nu vor primi cantităţile contractate până la sfârşitul anului 2024.

BP şi Shell au cumpărat gaze de la uzină şi le-au vândut în afara Europei, dar s-au referit în scrisorile adresate grupului de lucru SUA-UE la securitatea energetică a Europei, a declarat Venture Global LNG.

Compania ”lucrează cu sârguinţă spre finalizarea completă”. Compania nu a spus când va începe operaţiunea comercială completă.

“Shell a achiziţionat 7 încărcături de la Venture Global şi 3 dintre ele au fost tranzacţionate în afara Europei, pentru profituri mai mari. În mod similar, BP a achiziţionat 6 încărcături, iar 2 au fost tranzacţionate către destinaţii din afara Europei”, potrivit unei scrisori din 10 noiembrie, semnată de co-preşedintele Venture Global Michael Sabel şi Robert Pender.

Apelul la grupul operativ U.S.-UE urmează şi efortului Repsol ca autoritatea de reglementare a energiei din SUA să redeschidă aprobarea fabricii de la Calcasieu, având în vedere problemele companiei. Acea cerere a fost respinsă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Iun. 2026, 21:00
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Iun. 2026, 21:00 // Actual //  Ursu Victor

Economistul Veaceslav Ioniță susține că autoritățile trebuie să vorbească deschis despre situația finanțelor publice și să recunoască faptul că Republica Moldova a trăit „pe datorie” în ultimii șapte ani.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la publicația Ziua, Ioniță a criticat mesajele potrivit cărora noile politici fiscale ar reduce povara fiscală pentru cetățeni, calificând astfel de afirmații drept „propagandă ieftină”.

„Oameni buni, nu confundați economia cu propaganda ieftină. Guvernul trebuia să iasă în fața societății și să spună lucrurilor pe nume”, a declarat economistul.

Potrivit acestuia, din anul 2020 și până în prezent, statul a cheltuit cu aproximativ 100 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, acumulând datorii semnificative pentru a acoperi cheltuielile publice.

„Noi am trăit ultimii șapte ani pe datorie. Am cheltuit cu 100 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. Asta veșnic nu poate fi”, a afirmat Ioniță.

Economistul a atras atenția și asupra costului tot mai mare al datoriei publice. Potrivit acestuia, doar pentru plata dobânzilor statul alocă anual peste șase miliarde de lei, sumă care depășește de trei ori fondul rutier.

„Plătim numai dobânzi acum, peste șase miliarde de lei. Cel mai mult plătim băncilor din Republica Moldova, peste patru miliarde de lei”, a precizat el.

În acest context, Ioniță consideră că deficitul bugetar planificat pentru anul curent, de aproximativ 21 de miliarde de lei, nu mai poate fi susținut pe termen lung și trebuie redus.

Economistul susține că autoritățile ar trebui să înceapă prin eficientizarea cheltuielilor publice, inclusiv prin eliminarea risipei din întreprinderile de stat și prin îmbunătățirea procedurilor de achiziții publice.

„Am putea optimiza în jur de patru miliarde de lei la capitolul cheltuieli. Dar dacă acest lucru nu este suficient, atunci Guvernul trebuie să spună sincer că majorează povara fiscală pentru a crește veniturile bugetare”, a declarat Ioniță.

El a subliniat că problema nu este existența impozitelor, ci modul în care acestea sunt colectate și utilizate. El compară politica fiscală cu administrarea unui pom fructifer, unde statul trebuie să găsească cea mai eficientă metodă de a colecta resurse fără a afecta dezvoltarea economică.