Nemții îşi dublează ajutorul militar prevăzut Ucrainei în 2024 de la patru la opt miliarde de euro

Ministrul german al Apărării Boris Pistorius a anunţat o dublare – la opt miliarde de euro – a ajutorului militar prevăzut iniţial de Germania Ucrainei în 2024, în contextul în care Berlinul este unul dintre principalii susţinători ai Kievului, căruia i-au acordat ajutoare umnaitar, financiar şi militar în sumă de 22 de miliarde de euro, relatează News.ro, care citează AFP.

”Acesta este un semnal puternic adresat Ucrainei, care arată că nu o vom abandona”, a declarat Boris Pistorius duminică la postul public de televiziune ARD, întrebat despre informaţii din presa germană publicate duminică despre o dublare a acestei anvelopte bugetare.

”Este un semnal important în momentul în care Ucraina trebuie să-şi continue lupta, în timp ce o parte a atenţiei internaţionale se concentrează asupra Israelului” şi Fâşiei Gaza, a adăugat el.

Creşterea acestui ajutor răspunde ”experienţei pe care noi am trăit-o anul acesta şi care arată că sumele prevăzute au fost epuizate”, a declarat ministrul german.

Guvernul german a programat iniţial o anvelopă de ajutor constând în principal în echipament militar în valoare de patru miliarde de euro.

Însă partidele din coaliţia guvernamentală a cancelarului Olaf Scholz au ajuns la un acord asupra unei dublări a sumei.

Decizia urmează să fie luată în mod oficial în cadrul unei comisii, în Bundestag, joi.

Germania este, de la începutul invaziei Ucrainei de către Rusia, unuul dintre principalii contributori ai Kievului, căruia i-au furnizat ajutoare umanitar, financiar şi milityar în valoare de 22 de miliarde de euro.

Berlinul a trimis Kievului tancuri, blindate, muniţie şi sisteme de apărare antiaeriană.

Însă Germania este reticentă să livreze Ucrainei rachete cu rază lungă de acţiune de tip Taurus, pe care Kievul le cere cu insistenţă, de teamă că le-ar folosi pentru a ataca teritoriul rus.

Aces anunţ german intervine în contextul în care contraofensiva ucraineană împotriva forţelor ruse pare să bată pasul pe loc, iar linia frontului pare încremenită.

Comandantul armatei ucrainene, Valeri Zalujni, estima, într-un interviu pe care l-a acordat recent The Economist, că cele două armate sunt prinse în capcana unui război de uzură şi de poziţii şi a evocat un ”impas”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ajutor #Germania #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.