Nemții îşi dublează ajutorul militar prevăzut Ucrainei în 2024 de la patru la opt miliarde de euro

Ministrul german al Apărării Boris Pistorius a anunţat o dublare – la opt miliarde de euro – a ajutorului militar prevăzut iniţial de Germania Ucrainei în 2024, în contextul în care Berlinul este unul dintre principalii susţinători ai Kievului, căruia i-au acordat ajutoare umnaitar, financiar şi militar în sumă de 22 de miliarde de euro, relatează News.ro, care citează AFP.

”Acesta este un semnal puternic adresat Ucrainei, care arată că nu o vom abandona”, a declarat Boris Pistorius duminică la postul public de televiziune ARD, întrebat despre informaţii din presa germană publicate duminică despre o dublare a acestei anvelopte bugetare.

”Este un semnal important în momentul în care Ucraina trebuie să-şi continue lupta, în timp ce o parte a atenţiei internaţionale se concentrează asupra Israelului” şi Fâşiei Gaza, a adăugat el.

Creşterea acestui ajutor răspunde ”experienţei pe care noi am trăit-o anul acesta şi care arată că sumele prevăzute au fost epuizate”, a declarat ministrul german.

Guvernul german a programat iniţial o anvelopă de ajutor constând în principal în echipament militar în valoare de patru miliarde de euro.

Însă partidele din coaliţia guvernamentală a cancelarului Olaf Scholz au ajuns la un acord asupra unei dublări a sumei.

Decizia urmează să fie luată în mod oficial în cadrul unei comisii, în Bundestag, joi.

Germania este, de la începutul invaziei Ucrainei de către Rusia, unuul dintre principalii contributori ai Kievului, căruia i-au furnizat ajutoare umanitar, financiar şi milityar în valoare de 22 de miliarde de euro.

Berlinul a trimis Kievului tancuri, blindate, muniţie şi sisteme de apărare antiaeriană.

Însă Germania este reticentă să livreze Ucrainei rachete cu rază lungă de acţiune de tip Taurus, pe care Kievul le cere cu insistenţă, de teamă că le-ar folosi pentru a ataca teritoriul rus.

Aces anunţ german intervine în contextul în care contraofensiva ucraineană împotriva forţelor ruse pare să bată pasul pe loc, iar linia frontului pare încremenită.

Comandantul armatei ucrainene, Valeri Zalujni, estima, într-un interviu pe care l-a acordat recent The Economist, că cele două armate sunt prinse în capcana unui război de uzură şi de poziţii şi a evocat un ”impas”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ajutor #Germania #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile turce analizează o propunere de a renunța la modelul de bufet „all-inclusive” din hoteluri pentru a reduce risipa alimentară. Potrivit Sabah, Consiliul pentru Politică Agricolă și Alimentară pregătește un raport pe această temă pentru președintele Recep Tayyip Erdoğan.

Conform unui raport al Fundației pentru Prevenirea Risipei în Turcia, în fiecare an, în această țară se irosesc, în medie, 23 de milioane de tone de alimente, iar aproximativ 35% din fructe și legume ajung la gunoi. Consiliul Prezidențial pentru Agricultură și Politici Alimentare a luat măsuri pentru a aborda această risipă, care duce și la creșterea inflației alimentare.

Micul dejun variat, o tendință care a fost foarte populară în ultimii ani, a devenit acum o problemă. Restaurantele care refuză să servească micul dejun pentru două persoane atunci când sunt trei la masă, comandând, în schimb, în funcție de numărul de invitați și impunând un mic dejun variat în consecință, sporesc risipa.

Ramazan Bingol, membru al Consiliului Prezidențial pentru Agricultură și Politici Alimentare, a declarat că 50% dintre aceste mese se irosesc.

„Această risipă este exacerbată de localurile care impun un număr fix de oaspeți. De exemplu, trei sau patru prieteni s-ar putea mulțumi cu un mic dejun mixt pentru două persoane, dar multe localuri impun un număr fix de oaspeți. Aduc mai multe preparate. Unele sunt luate de pe masă și nici nu sunt atinse măcar. Mâncarea pusă în farfurie, dar lăsată neatinsă, merge direct la gunoi”, a explicat el.

„Sistemul all-inclusive din hoteluri ar putea trece la un sistem a la carte. Oamenii comandă cât vor să mănânce. În loc să ia totul și să nu mănânce, pleacă de la masă cu produsele pe care le aleg și cu care își vor umple stomacul”, a mai spus el.

În mod similar, dacă există reglementări legale în restaurante și cafenele, nu se poate impune ocuparea unui loc. Trei persoane pot solicita un mic dejun mixt pentru două persoane, iar cinci sau șase persoane pot solicita un loc. Dacă locația nu permite acest lucru, clientul trebuie să raporteze situația Ministerului Comerțului, iar acesta va primi o amendă.

Raportul pe care Consiliul îl pregătește atrage atenția și asupra secțiunii dedicate animalelor fără stăpân. În raport se subliniază că nu ar trebui să se arunce mâncare pe străzi sub pretextul de a hrăni animalele. Ramazan Bingol explică faptul că acest lucru nu doar că poluează orașul, dar și contribuie la răspândirea bacteriilor, afirmând: „Animalele care consumă această mâncare se îmbolnăvesc și ele.”

„Străzile devin focare de infecție. Medicii veterinari primesc frecvent reclamații similare. În nicio țară europeană nu poți arunca mâncarea pentru a o da animalelor fără stăpân. Acest lucru perturbă echilibrul natural”, a spus el. Bingol a mai subliniat că resturile de mâncare și pâine ar trebui colectate și trimise la adăposturile de animale, adăugând: „Dar, bineînțeles, cel mai important lucru este să prevenim acest lucru”, a mai explicat el.

„Grâul produs aici cu mult efort, precum și munca fermierilor și brutarilor, se irosește. În timp ce agricultura se confruntă cu tot mai multe probleme, din cauza condițiilor climatice, noi aruncăm pâinea. Pentru a preveni acest lucru, ar trebui să existe limite, în special în ceea ce privește pâinea servită în restaurante”, a mai spus Bingol.