Parlicov, despre „minciunile gogonate” ale lui Șor cu gazul ieftin: Zgomot mediatic. Metan nu a fost și nici nu va fi

Până în prezent nu există nicio o cerere pentru a începe livrarea de gaz. Respectiv, ceea ce se lansează în spațiul public sunt știri și zgomot mediatic. Gaz cum nu a fost așa și nici nu va fi. Nu au capacitate să livreze, a declarat într-o conferință de presă ministrul Energiei, Victor Parlicov, după ce la sfârșitul săptămânii trecute Alexandr Grosu șeful Nordgaz declara că de la 1 decembrie compania va livra metan cu 10 lei locuitorilor din Găgăuzia, însă nu pentru toți ci doar instituțiilor publice.

Potrivit ministrului, piața liberă nu este o sălbătăciune și nu face cine ce vrea.

„Există anumite reguli pe care trebuie să le respecți. În primul rând nu poți livra gaz într-o regiune și să-i discriminezi pe alți consumatori. Pe piața gazelor există instituții care veghează ca regulile să fie respectate și dacă va fi necesar vom interveni în legislație în privința activității de furnizare a gazului. Nu se poate ca licența să fie folosită ca patentă politică”, a punctat Victor Parlicov.

Parlicov a spus că din punct de vedere tehnic e imposibil ca Șor să livreze gaz de la 1 decembrie, chiar și instituțiilor publice așa cum declare în conferința de vineri reprezentantul Nord Gaz.

„În primul rând, la instituții procedura e mai complicată, deoarece trebuie să lanseze procedura de achiziții, iar acest lucru ar dura până pe 1 ianuarie 2024. Totodată, ei declară ca deja gazul nu mai este 10 lei, ci 11 lei, iar cu TVA prețul ajunge la 12 lei. Sunt declarații electorale, care au avut menirea să bulverseze societatea înainte de alegeri or, vreau să le amintesc că perioada electorală s-a terminat”.

Vineri, 10 noiembrie, Alexandr Grosu șeful Nordgaz declara că de la 1 decembrie în Găgăuzia va ajunge gaz, însă nu pentru toți, ci doar la instituțiile publice. Ulterior, șeful Moldovagaz, Vadim Ceban a anunțat ca va cere ANRE și Consiliului Concurentei să investigheze acțiunile de manipulare a pieței de gaze naturale, în contextul declarațiilor privind livrarea gazelor la preț mai mic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.