Ungurii cu o bancă în Republica Moldova. Tranzacția OTP Bank – Banca Transilvania a ajuns într-un punct mort

Surse din BNR spun că tranzacția OTP Bank – Banca Transilvania nu s-a putut finaliza deocamdată, din diverse motive. Surse din mediul politic spun că o altă bancă ar fi contestat tranzacția OTP – BT. Avocații susțin că blocarea vânzării OTP Bank către BT poate fi contestată de o altă bancă participantă la licitație, un acționar minoritar sau chiar de unul dintre clienții foarte mari ai băncii, care ar fi avut stipulat în contractul cu banca acordul expres pentru o eventuală modificare a acționariatului.

Surse din piață spun că OTP ar fi cerut 500 de milioane de euro pentru banca din România.

Pentru piața bancară românească este o premieră faptul că o instituție de credit care și-a anunțat intenția de vânzare, care a deschis camera de due diligence, pentru achiziția căreia două bănci s-au înscris și una dintre ele a renunțat mai apoi, se vede cu tranzacția blocată. Cel puțin, momentan, scrie economica.net.

Surse din Banca Centrală și din mediul bancar spun că vânzarea OTP Bank ”nu s-a terminat încă și nimeni nu știe de ce”. Din mediul politic vin alte surse care spun că tranzacția OTP Bank – BT, care părea sigură săptămâna trecută, a fost momentan blocată de contestația depusă de o altă bancă la contractul de vânzare cumpărare. Surse din piață spun că OTP ar fi cerut 500 de milioane de euro pentru banca din România. Suma ar include și liniile de credit contractate la banca mamă și alte obligațiuni de plată, inclusiv comisioanele auditorilor, de circa 25 de mil euro. Menționăm că, Alpha Bank România a fost vândută către UniCredit pentru 300 de milioane de euro.

Din informațiile Economica.net, Raiffeisen Bank, a doua instituție de credit care intrase în camera de due diligence pentru cumpărarea OTP Bank, nu ar fi depus nici o contestație. Doar s-a retras din competiție din rațiuni dictate de prețul cerut de acționarii unguri. Celelalte bănci care și-au manifestat cândva interesul pentru a prelua OTP Bank, Exim Banca Românească și Unicredit, nu ar fi avut motive, cel puțin aparent, pentru a constesta această tranzacție. Alți competitori spun că, Exim este banca ce și-ar fi dorit să cumpere OTP, motiv pentru care există posibilitatea ca ea să fi fost instituția de credit care ar fi contestat tranzacția. În plus, conform BNR, cota de piață a Băncii Transilvania se apropie de 20%. O nouă achiziție ar duce cota băncii la peste 22%. Exim Banca Românească a negat oficial implicarea.

OTP Bank are o subsidiară și în Republica Moldova cu același nume. Potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, la sfârșitul lunii septembrie instituția financiară contabiliza un profit de 622 milioane de lei, credite în sumă de 7,4 miliarde de lei și depozite de 15,3 miliarde de lei. activele băncii se cifrau la 20 de miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#OTP Bank #tranzactie #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.