„Cușma” lui Guguță din parcul Ștefan cel Mare. Judecata a permis, din nou, construcția unui centru de 8 etaje (DOC)

Pe data de 26 mai, Judecătoria sectorul Riscani a admis cererea companiei Regata Imobiliare. Judecata a decis că firma ar putea construi un centru de afaceri, așa cum era planificat anterior, cu opt etaje pe locul cafenelei Guguță din Parcul Central din Chișinău, scrie Newsmaker.

Regata Imobiliare a intentat un proces împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării la sfârșitul lunii ianuarie 2020. Dezvoltatorul (care este și proprietarul cafenelei și al terenului pe care se află) a susținut că Consiliul Național al Monumentelor Istorice, care funcționează în cadrul departamentului, a revocat în mod ilegal permisul de construire a unui centru de afaceri cu opt etaje pe terenul Cafenelei Guguță. Noua componență a consiliului a considerat atunci că proiectul fusese aprobat anterior cu încălcări, iar conceptul propus de Regata Imobiliare nu se încadra în centrul istoric.

În urma deciziei consiliului, Primăria Chișinău și-a revocat autorizația de construcție: acest document nu funcționează fără aprobarea Consiliului Monumentelor Istorice. Drept urmare, Regata Imobiliare a dat în judecată și administrația orașului.

Cele două procese au fost luate în considerare în același caz. Regata Imobiliare a contestat anularea tuturor permiselor.

Drept urmare, pe data de 26 mai, instanța din sectorul Rîșcani a decis că decizia Consiliului Național al Monumentelor Istorice de a retrage avizul pozitiv cu privire la proiectul de construire a centrului de afaceri era „ilegală”. Decizia viceprimarului Chișinăului, Victor Chironda, de a retrage autorizația de construcție a fost, de asemenea, recunoscută ca fiind „ilegală”. Astfel, toate permisele rămân în vigoare.

Decizia instanței de fond poate fi atacată în camera de apel în termen de 30 de zile de la data anunțării deciziei instanței.

Documentul cu decizia instanței a fost pus la dispoziția NM de către membrul Asociației Centrul de Urbanism, activista Anetta Dabija. Asociația a participat la proces în calitate de părți interesate.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.