Lecţia poloneză a gazului. Cum a reuşit țara să se elibereze de importurile din Rusia

La finalul lunii noiembrie de anul trecut, Baltic Pipeline, conducta care a unit sistemele de transport al gazului din Norvegia, Danemarca şi Polonia, cu o capacitate de 10 miliarde de metri cubi pe an, a intrat pe deplin în funcţiune. Momentul nu putea să fie mai bun în contextul în care în 2022 contractul pe termen lung pe care Polonia îl avea cu Gazprom pentru achiziţia de gaze expira, iar polonezii nu îşi doreau sub nicio formă să-l prelungească. Ce urmează?

„Invazia Rusiei asupra Ucrainei din 2022 a forţat statele europene să-şi reducă dependenţa de gazul rusesc. Deşi importurile de gaze ale UE, inclusiv GNL (gaz natural lichefiat), au crescut cu 37% în perioada 2014-2021, după invazie fluxurile de gaze prin conducte au scăzut de şase ori. Una dintre principalele pieţe din UE, Polonia, care în mod istoric era şi cea mai dependentă de importurile de gaze din Rusia, a reuşit să-şi reducă dependenţa de importurile din Rusia în cea mai mare măsură“, scriu analiştii de la Institutul Economic Polonez.

Materialul a fost realizat cu sprijinul LOT Polish Airlines.

Potrivit datelor publicate într-o analiză Politico, Polonia are un consum de gaze naturale de circa 20 de miliarde de metri cubi pe an, din care aproape 10 miliarde de metri cubi veneau direct din Rusia, prin intermediul conductei Yamal. Mai departe, Polonia are o producţie internă de circa 3-4 miliarde de metri cubi de gaze la care, în 2022, se adăugau circa 6 miliarde de metri cubi de GNL care veneau pe Marea Baltică. Dar cea mai importantă piesă din strategia energetică a Poloniei, cea care avea să o elibereze de dependenţa faţă de Rusia, a intrat pe deplin în funcţiune în noiembrie, anul trecut, Baltic Pipeline. Iar momentul nu putea fi mai bun în contextul în care tot la finalul anului trecut a expirat contractul din 1996 pe care Polonia îl avea cu Gazprom.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #polonia #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Băncile comerciale au atras în luna iulie 2025 depozite noi la termen în valoare totală de 3,84 miliarde lei, în creștere cu 11,6% față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Depozitele în moneda națională au însumat 2,77 miliarde lei (72% din total), cu o creștere lunară de 9,4%, iar cele în valută au atins 1,07 miliarde lei, în urcare cu 17,5% față de iunie. Rata medie a dobânzii la depozitele în lei a fost de 4,81% (+0,15 p.p.), iar la cele în valută de 1,32% (–0,15 p.p.).

Cele mai solicitate au fost depozitele cu termene între 2 și 5 ani (47,4% din total) și cele între 6 și 12 luni (26,7%).

Depozitele persoanelor fizice au totalizat 3,07 miliarde lei, în creștere cu 17,8% față de iunie. Acestea au fost plasate în special pe termene de 2–5 ani (47,7%) și 6–12 luni (30,1%). Comparativ cu iulie 2024, depozitele în lei ale populației s-au majorat cu 51,8%, iar cele în valută cu 19,5%. Rata medie a dobânzii la depozitele în lei ale persoanelor fizice a scăzut ușor la 5,09% (–0,04 p.p.), iar la cele în valută la 1,21% (–0,15 p.p.).

În schimb, depozitele persoanelor juridice în lei au scăzut cu 15,3% față de luna precedentă, până la 564,1 milioane lei, în timp ce cele în valută au crescut cu 5,6%, ajungând la 175,6 milioane lei. Față de iulie 2024, depozitele firmelor în lei s-au redus cu 10,2%, iar cele în valută cu 21,9%. Rata medie a dobânzii la depozitele în lei ale persoanelor juridice a crescut la 3,82% (+0,44 p.p.), iar la cele în valută a coborât la 1,92% (–0,09 p.p.).