Lecţia poloneză a gazului. Cum a reuşit țara să se elibereze de importurile din Rusia

La finalul lunii noiembrie de anul trecut, Baltic Pipeline, conducta care a unit sistemele de transport al gazului din Norvegia, Danemarca şi Polonia, cu o capacitate de 10 miliarde de metri cubi pe an, a intrat pe deplin în funcţiune. Momentul nu putea să fie mai bun în contextul în care în 2022 contractul pe termen lung pe care Polonia îl avea cu Gazprom pentru achiziţia de gaze expira, iar polonezii nu îşi doreau sub nicio formă să-l prelungească. Ce urmează?

„Invazia Rusiei asupra Ucrainei din 2022 a forţat statele europene să-şi reducă dependenţa de gazul rusesc. Deşi importurile de gaze ale UE, inclusiv GNL (gaz natural lichefiat), au crescut cu 37% în perioada 2014-2021, după invazie fluxurile de gaze prin conducte au scăzut de şase ori. Una dintre principalele pieţe din UE, Polonia, care în mod istoric era şi cea mai dependentă de importurile de gaze din Rusia, a reuşit să-şi reducă dependenţa de importurile din Rusia în cea mai mare măsură“, scriu analiştii de la Institutul Economic Polonez.

Materialul a fost realizat cu sprijinul LOT Polish Airlines.

Potrivit datelor publicate într-o analiză Politico, Polonia are un consum de gaze naturale de circa 20 de miliarde de metri cubi pe an, din care aproape 10 miliarde de metri cubi veneau direct din Rusia, prin intermediul conductei Yamal. Mai departe, Polonia are o producţie internă de circa 3-4 miliarde de metri cubi de gaze la care, în 2022, se adăugau circa 6 miliarde de metri cubi de GNL care veneau pe Marea Baltică. Dar cea mai importantă piesă din strategia energetică a Poloniei, cea care avea să o elibereze de dependenţa faţă de Rusia, a intrat pe deplin în funcţiune în noiembrie, anul trecut, Baltic Pipeline. Iar momentul nu putea fi mai bun în contextul în care tot la finalul anului trecut a expirat contractul din 1996 pe care Polonia îl avea cu Gazprom.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #polonia #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Societatea civilă cere implicare reală pentru viitorul european al Republicii Moldova. Mesajul a fost transmis de directoarea executivă a Fundației Soros Moldova, Daniela Vidaicu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0, organizat de Grupul Media Realitatea.

Aceasta a vorbit despre legătura personală cu țara și despre responsabilitatea comună pentru direcția ei. „Eu sunt Moldova și Moldova este parte din ceea ce sunt eu”, a spus Vidaicu, subliniind că fiecare generație contribuie la construirea statului.

Daniela Vidaicu a trecut în revistă momente-cheie din istoria recentă, de la renașterea națională și protestele din 7 aprilie 2009 până la parcursul european, și a evidențiat lecțiile învățate. „Am înțeles că nu este suficient să fim implicați individual. Avem nevoie de implicare colectivă, de solidaritate, de un efort comun”, a declarat aceasta.

Potrivit ei, democrația nu este doar o alegere formală, ci un angajament zilnic. „Democrația nu există fără participare”, a punctat Vidaicu, menționând că dezvoltarea țării depinde de acțiunile concrete ale fiecărui cetățean, de la respectarea regulilor până la implicarea civică.

Referindu-se la parcursul european, directoarea Fundației Soros Moldova a subliniat că integrarea nu se face doar la nivel politic sau instituțional. „Integrarea europeană nu va fi făcută de altcineva în locul nostru (…), ci de noi aici, acasă”, a afirmat ea.

„Urmează să ne asumăm împreună responsabilitatea unui viitor comun (…) și să ne apucăm serios de treabă pentru a avansa pe drumul integrării europene” .

Discursul s-a încheiat cu un îndemn adresat societății de a continua eforturile pentru dezvoltarea țării și apropierea de valorile europene: „Pentru că noi suntem Moldova și viitorul ei depinde de fiecare dintre noi.