Christine Lagarde dezvăluie că fiul ei şi-a pierdut banii investiţi în criptomonede

25 Nov. 2023, 10:08
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Nov. 2023, 10:08 // Actual //  bani.md

Nimeni nu este profet în ţara sa, nici măcar preşedintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, care a recunoscut vineri că fiul ei şi-a pierdut „aproape toţi” banii pe care i-a investit în active cripto, în pofida a numeroase avertismente, transmite Reuters.

Lagarde este de mult timp un critic al criptomondelor, pe care le consideră speculative, fără valoare şi un instrument folosit deseori de infractori pentru activităţi ilicite.

„M-a ignorat complet, ceea ce este dreptul lui”, a spus Lagarde la o întâlnire cu un grup de studenţi organizată la Frankfurt. „Şi apoi a pierdut aproape toţi banii pe care i-a investit”, a adăugat preşedintele BCE.

„Nu este vorba de sume mari dar a pierdut aproape 60% din ce investise. Aşa că atunci când am avut o nouă discuţie cu el despre acest subiect, a recunoscut, fără tragere de inimă, că am avut dreptate”, a adăugat Lagarde.

Preşedinta BCE are doi fii cu vârsta de peste 30 de ani dar nu a precizat despre care dintre ei este vorba.

BCE a cerut o reglementare la nivel mondial pentru activele cripto, în ideea de a-i proteja pe consumatorii care nu sunt conştienţi de riscuri şi totodată pentru a închide o portiţă care poate fi utilizată pentru a direcţiona fonduri către terorişti sau care permite infractorilor să îşi spele banii.

Îngrijorările că monedele emise de entităţi private ar putea înlocui banii guvernamentali se numără printre motivele pentru care BCE a lansat propriul său proiect de euro digital, însă mai sunt mulţi ani până când instituţia de la Frankfurt va emite bani digitali.

Luna trecută, BCE a lansat „faza pregătitoare” pentru un euro digital dar a precizat că va avea nevoie de aproximativ doi ani până când va fi în măsură să decidă dacă va introduce sau nu o monedă digitală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

11 Feb. 2026, 12:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
11 Feb. 2026, 12:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!