Bill Gates a explicat cum inteligența artificială va scurta în viitor săptămâna de lucru la trei zile

Inteligența artificială ar putea înlocui echivalentul a 300 de milioane de locuri de muncă cu normă întreagă la nivel mondial în următorii ani, potrivit estimărilor băncii de investiții Goldman Sachs.

Săptămâna aceasta, Bill Gates a apărut în podcastul „What Now” al lui Trevor Noah și, printre altele, a vorbit despre perspectivele inteligenței artificiale, menționând că tehnologia îi va ajuta pe oameni să „lucreze mai puțin”, scrie Business Insider.

„Dacă ajungem la o societate în care trebuie să lucrezi doar trei zile pe săptămână, probabil că este bine”, a spus Gates.

Cofondatorul Microsoft vede, de asemenea, inteligența artificială ca fiind utilă în „a face mâncare și alte lucruri”, eliberând astfel oamenii de sarcinile de zi cu zi.

Miliardarul a vorbit anterior despre riscurile utilizării greșite a inteligenței artificiale, iar în iulie a publicat o postare lungă în care vorbea despre impactul potențial al tehnologiei:

„Nu cred că impactul inteligenței artificiale va fi la fel de dramatic ca cel al revoluție industrială, dar cu siguranță va fi la fel de mare ca și apariția PC-ului. Programele de procesare a textului nu au eliminat munca de birou, ci au schimbat-o pentru totdeauna”, a spus Gates la acea vreme. „Angajatorii și muncitorii au trebuit să se adapteze și au făcut-o”.

Gates nu este singurul guru al afacerilor care prezice o săptămână de lucru mai scurtă. Anterior, CEO-ul JPMorgan, Jamie Dimon, a spus că, datorită inteligenței artificiale, următoarea generație de lucrători va avea doar o săptămână de lucru de 3,5 zile.

„Copiii tăi vor trăi până la 100 de ani și vor fi feriți de cancer datorită tehnologiei și probabil vor lucra trei zile și jumătate pe săptămână”, a spus Dimon pentru Bloomberg în octombrie.

Chiar și controversatul proprietar al companiilor Tesla și X, Elon Musk – un susținător ferm al nopților de lucru și al dormitului la birou – crede că AI va eradica cu totul nevoia de a lucra și va crea un „venit universal ridicat”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#inteligenta #munca #Bill Gates

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.