Un grup de studenți din cadrul Facultății de drept a USM, în vizită de studiu la SFS

Serviciul Fiscal de Stat a fost astăzi gazda unui grup de studenți ai Facultății de drept din cadrul Universității de Stat din Moldova, membri ai Asociației Europene a Studenților în Drept și Asociației Studenților în Drept din cadrul USM.

Directorul adjunct al SFS, dl Petru Griciuc a apreciat interesul manifestat de către studenți în raport cu activitatea autorității fiscale și dorința de a cunoaște mai detaliat despre funcțiile și atribuțiile instituției. „Serviciul Fiscal de Stat exprimă toată deschiderea în raport cu tinerii profesioniști și ne bucurăm că ați ales instituția noastră pentru această vizită de studiu. Activitatea în cadrul autorității este una dinamică și interesantă, astfel că vă încurajăm după absolvirea studiilor să vă alăturați echipei noastre. Mizăm inclusiv pe aportul
Dumneavoastră în amplul proces de armonizare a legislației fiscale naționale, reieșind din procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană”.

În calitate de formatori au participat dna Ina Dascaliuc, șef al Direcției management resurse umane, dna Irina Lupașco, inspector principal al Secției dezvoltare strategică și proiecte, dl Adrian Platon, șef al Serviciului comunicare și dl Pavel Dima, șef adjunct al Direcției generale expertiză juridică.

Studenții au fost familiarizați cu istoria autorității fiscale, misiunea, viziunea și scopul acesteia, principiile și valorile de care se conduc toți angajații SFS în activitatea lor, prioritățile de dezvoltare strategică, partenerii de dezvoltare ai instituției și proiectele implementate în comun, dar și despre activitatea Direcției generale expertiză juridică, procedurile fiscale, implicațiile legale și noi perspective în domeniul dreptului fiscal. De asemenea, au fost prezentate și rezultatele efortului continuu de dezvoltare și modernizare a administrației fiscale prin exemple concrete.

La fel, studenții au fost încurajați să studieze dreptul fiscal, fiind menționat faptul că este un domeniu foarte captivant și care deschide calea spre o eventuală angajare în cadrul autorității fiscale naționale. De asemenea, a fost remarcată posibilitatea de efectuare a stagiilor de practică în cadrul SFS, ceea ce va constitui un avantaj la concursul de ocupare a funcției publice.

La rândul lor, studenții au apreciat deschiderea angajaților SFS în vederea organizării vizitei respective și pentru oferirea informațiilor detaliate despre activitatea instituției, în special în domeniul juridic. De asemenea, a fost manifestată dorința de a reveni cu alte ocazii în cadrul Serviciului Fiscal de Stat.

#USM #SFS #Studenti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Iurie Rija îl critică dur pe fostul deputat Alexandr Slusari, pe fondul acuzațiilor privind colapsul industriei de procesare a uleiului de floarea-soarelui din Republica Moldova. Într-o replică amplă, Rija îl acuză pe Slusari de populism și lipsă de argumente economice, susținând că deciziile luate în 2024 privind exportul de semințe au fost dictate exclusiv de contextul economic, nu de bunul plac al vreunui „monopolist”.

„Domnule Slusari, de când urmăresc postările Dvs., nu am văzut niciun articol cu fundament economic real”, începe Iurie Rija, explicând că exportul celor 78 de mii de tone de floarea-soarelui din sezonul 2024/2025 a fost o decizie de criză. Prețul intern al materiei prime – 9,35 lei/kg – combinat cu un preț mediu de export al uleiului de doar 15,22 lei/kg, făcea ca procesarea să fie profund nerentabilă: „Doar costul semințelor ajungea la 21,25 lei pentru 1 kg de ulei, fără a include electricitate, ambalare sau întreținere”.

Rija mai afirmă că prăbușirea industriei de prelucrare a uleiului a fost un factor major în scăderea generală a exporturilor Moldovei în 2024 – cu 12% față de anul precedent, iar exporturile de ulei și șrot s-au redus cu 74%. „Jumătate din această scădere se datorează exact sectorului uleiurilor vegetale”.

În replică la acuzațiile privind monopolul Transoil, economistul subliniază că „industria nu este închisă – dar nimeni altcineva nu a investit în infrastructura, porturile și uzinele necesare procesării la scară mare. Transoil a rămas singur nu pentru că a eliminat concurența, ci pentru că a rezistat într-un mediu economic ostil”.

Rija scoate în evidență că, deși au existat și greșeli din partea fabricilor, lovitura decisivă a venit dinspre politicile impuse chiar la solicitarea lui Slusari. Interdicția asupra importului de floarea-soarelui din Ucraina ar fi tăiat „oxigenul lanțului de procesare”, făcând imposibilă menținerea activității uzinelor: „Dacă importurile ar fi fost permise, procesarea putea continua, uleiul s-ar fi produs local și nu s-ar fi vândut acum la 41 de lei sticla”.

În plus, Rija respinge ideea unei conspirații a procesatorilor: „Nu e vorba de Vaja sau Druker, e vorba de o industrie reală, care dacă dispare, nu va mai fi reconstruită cu postări pe Facebook”.

În final, economistul recunoaște nevoia de unități mici de procesare în mediul rural, dar insistă că ele trebuie să completeze, nu să înlocuiască procesarea industrială. „Altminteri, vom exporta materie brută și vom importa produs scump – pierzând tot lanțul valoric”.