Surpriză pe piața petrolieră! India a devenit furnizor de carburanți în Republica Moldova

În 9 luni ale anului 2023, cantitatea totală importată de produse petroliere a constituit 672,9 mii tone, din care motorină 491,2 mii tone, benzină 137,3 mii tone și gaz lichefiat 44 364,21 tone, arată datele ANRE.

România, tradițional, este principalul furnizor de produse petroliere pentru Republica Moldova, consolidându-și poziția în primele 9 luni ale anului curent până la o cotă de 96,5% la benzină și 71,6% la motorină.

Din celelalte țări furnizoare de produse petroliere principale, pentru primele 9 luni ale anului 2023 pot fi menționate: India cu 8,5 %, Turcia cu 11 % și Federația Rusă cu 2,2 % la motorină. La benzină, Bulgaria a furnizat țării noastre 3,5% din total. Totodată, cantități nesemnificative de motorină au fost importate din Bulgaria 0,7%, Emiratele Arabe Unite 2,0%, Israel 0,6 %, Italia 2,0%, cât și din alte țări care cumulativ dețin o cotă de 1,6%”.

În ceea ce privește prețurile de import, în primele 9 luni ale anului 2023, s-a înregistrat o majorare a prețului mediu de import la benzină, cauza fiind majorarea pe piața externă a cotațiilor Platts. În luna septembrie, prețul mediu de import al unei tone de benzină a fost de 1029,3 dolari SUA/tona, cu o creștere față de cel din luna ianuarie cu 21,5 %. Exprimat în lei moldovenești, prețul de import din luna septembrie a crescut comparativ cu cel din luna ianuarie cu 2416,50 lei/tona.

Prețurile la motorină au înregistrat o evoluție ușor mai fluctuantă în perioada raportată. Astfel, în primele 5 luni acestea au înregistrat o scădere constantă, ca mai apoi ulterior să crească depășind chiar și nivelul de la începutul anului. Prin urmare, prețul mediu ponderat de import reflectat în dolari SUA/tona, în luna septembrie, s-a majorat în comparație cu luna ianuarie cu 37,8 $/tona (3,8 %), iar în lei/tonă prețul mediu de import s-a diminuat cu 334,8 lei/tonă. Situația data se datorează aprecierii monedei naționale în raport cu dolarul SUA.

Ca și în cazul motorinei, în primele 9 luni ale anului 2023, prețul de import al gazului lichefiat a înregistrat mai întâi o scădere, cu o ulterioară apreciere către lunile augustseptembrie.

Astfel, în luna septembrie a anului curent prețul mediu de import al gazului lichefiat a constituit 673,2 dolari SUA/tona sau cu 59,3 dolari SUA/tona mai puțin decât cel din ianuarie, iar în lei moldovenești prețul a fost de 12125,8 lei/tona, cu 1834,9 lei/tona mai puțin decât cel înregistrat în luna ianuarie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#import #carburanti #India #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Programul „Prima Casă”, promovat de autorități drept o soluție pentru ca moldovenii să-și poată cumpăra o locuință, riscă să se transforme într-o povară financiară pentru familiile care s-au împrumutat peste posibilitățile lor, a declarat directorul executiv al Expert-Grup, Adrian Lupușor, care avertizează că ponderea creditelor neperformante în portofoliile bancare a urcat la 5,5%, iar o parte din deteriorarea acestui indicator este legată de sectorul imobiliar.

Potrivit economistului, deși nivelul actual al creditelor neperformante nu reprezintă un pericol imediat pentru stabilitatea financiară a Republicii Moldova, tendința de creștere din ultimele luni constituie un semnal de alarmă.

„Ponderea creditelor neperformante a urcat la 5,5%, deci nu este o cifră mare care să prezinte careva riscuri de stabilitate financiară. Sectorul bancar este unul stabil, probabil cel mai stabil și cel mai bine capitalizat sector din economia națională”, a declarat Lupușor.

Expertul atrage însă atenția că majorarea consecutivă a ponderii împrumuturilor cu probleme trebuie urmărită cu atenție, mai ales că o parte importantă a acestei evoluții provine din sectorul imobiliar.

În opinia sa, situația scoate la iveală și vulnerabilitățile programului guvernamental „Prima Casă”, care, deși a fost conceput pentru a facilita accesul populației la locuințe, a încurajat unele gospodării să contracteze credite pe care le-ar putea susține cu dificultate.

„Aici vorbim de anumite riscuri sau consecințe ale programului Prima Casă, despre care am vorbit anterior, că a fost un program mai mult social decât economic și cu tentă, pe alocuri, electorală”, a afirmat directorul executiv al Expert-Grup.

Potrivit economistului, o parte dintre beneficiarii programului s-au angajat în împrumuturi fără să dispună de venituri suficient de mari pentru a face față poverii financiare, în special într-un mediu macroeconomic volatil.

Riscurile sunt amplificate de creditele cu dobândă variabilă. În perioadele de inflație ridicată și de înăsprire a politicii monetare, dobânzile pot crește, ceea ce duce la majorarea ratelor lunare și pune presiune suplimentară asupra bugetelor familiale.

Pentru gospodăriile care alocă deja o parte considerabilă din venituri achitării creditelor și cheltuielilor curente, o asemenea evoluție poate transforma împrumutul ipotecar într-o povară greu de suportat.

Cu toate acestea, Lupușor subliniază că sectorul bancar rămâne solid și bine capitalizat, iar nivelul de 5,5% al creditelor neperformante nu indică, deocamdată, un risc sistemic. Semnalul de îngrijorare ține mai degrabă de dinamica indicatorului și de vulnerabilitățile financiare ale debitorilor.