Biroul vamal al energiei din Ucraina a refuzat să dea undă verde intrării în țară a gazului petrolier lichefiat (GPL) de origine americană descărcat în terminalul GPL de la Galați, potrivit unor surse din piață citate de presa de specialitate de la Kiev.
Blocajul este rezultatul aplicării noii legislații vamale, promovată de experții ucraineni și adoptată de guvernul de la Kiev, de interzicere a importurilor de produse petroliere neînsoțite de documente care să demonstreze proveniența non-rusă. Limitarea surselor de aprovizionare a condus, așa cum era și logic, la formarea de cozi la punctele vamale și la scumpirea gazului natural petrolier (GPL), folosit de ucraineni atât pentru alimentarea mașinilor, cât și pentru încălzire, scrie profit.ro.
Conform noilor reguli impuse de autoritățile de la Kiev începând cu 17 octombrie, importatorii de produse petroliere sunt obligați să furnizeze certificate de origine nu numai ale țării de expediere, ci și ale țării de producție, precum și documente care confirmă ruta de livrare de la rafinărie până la granița cu Ucraina.
“Vineri a fost oprit vămuirea tuturor transporturilor de GPL american de la Galați. Peste 300 de cisterne stau pe loc, având nevoie de documente suplimentare de la producătorul american”, au precizat sursele citate de Enkorr.
Distribuitorul ucrainean a confirmat că cisternele nu sunt în prezent vămuite de autorități. „Așteptăm acum o scrisoare de declarație (de origine – n.r.) din partea partenerilor americani”, susține respectiva companie.
În octombrie, și furnizorii polonezi au avut probleme similare cu vămuirea GPL-ului american. Una dintre companiile poloneze nu a putut furniza un certificat de la Camera Americană de Comerț și Industrie.
După declanșarea unei greve la granița ucraineană-polonă, cererea de GPL via România este în creștere.
În octombrie, România a depășit Polonia la volumul livrărilor de GPL către Ucraina. Luna trecută, companiile românești și străine care utilizează terminalele autohtone au expediat 30,2 mii de tone de GPL în Ucraina.
Războiul din Ucraina, dependentă în trecut de produsele petroliere rusești, au făcut ca România să devină principalul furnizor de carburanți al Kievului, fiind responsabilă pentru aproape o treime din importurile de benzină, motorină și GPL efectuate de companiile din țara vecină în prima jumătate a acestui an.
Ucraina își acoperă consumul intern, inclusiv cel al armatei, exclusiv din importuri, în urma distrugerii de către Rusia a rafinăriilor ucrainene în prima fază a războiului. Inițial, companiile ucrainene au importat cantități semnificative din Bulgaria (unde se află cea mai mare rafinărie a gigantului rus Lukoil din regiune, cea de la Burgas), după care s-au reorientat către alte importuri, pe ruta sudică în special din Turcia și România.
În urma deciziei guvernului ucrainean de a interzice importurile de țiței și combustibili neînsoțite de documente de origine care să ateste proveniență non-rusă, serviciul secret ucrainean a redactat, potrivit presei de specialitate de la Kiev, o listă cu 32 de porturi și terminale implicate în ocolirea acestei restricții.
Pe listă figurează porturi și terminale din Orientul Milociu și India, dar și din Europa.
Dacă prezența pe listă a porturilor și terminalelor din Bulgaria nu ar trebui să fie o surpriză, rafinăria Lukoil de la Burgas fiind exceptată de la sancțiunile impuse de UE importului de țiței rusesc, pe listă mai apar portul de la Giurgiulești din Republica Moldova (terminalul ICS Danube Logistics SRL) și multe porturi și terminale din Turcia.
Surprinzător, facilitățile din Libia, Egipt, Algeria, Maroc și Tunisia, suspectate că intermediază exportul de carburanți rusești, nu se află pe listă.
