ANSA reacționează la embargoul instituit de Moscova: Nefondat și lovește în producătorii moldoveni

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) din Republica Moldova respinge categoric decizia autorităților rusești de a impune un embargo la importul de fructe și legume moldovenești, denunțând aceasta ca fiind nefondată și dăunătoare producătorilor moldoveni.

Într-un comunicat de presă emis astăzi, ANSA subliniază că fructele și legumele moldovenești sunt exportate în peste 80 de țări ale lumii, cu cantitățile de prune și mere exportate în țările europene dublându-se în acest an. De asemenea, se menționează că în nicio altă țară, cu excepția Rusiei, nu au fost semnalate notificări privind încălcări ale standardelor fitosanitare.

ANSA consideră că decizia Rosselhoznadzor contravine principiilor fitosanitare internaționale și nu are la bază niciun argument real. Piața europeană, caracterizată prin condiții stricte privind calitatea produselor, prezintă o cerere tot mai mare pentru fructele și produsele moldovenești, iar analizele de laborator demonstrează absența dăunătorilor menționați în loturile analizate.

La data de 30 noiembrie 2023, Rosselhoznadzor a emis un comunicat de presă anunțând instituirea embargoului la importul fructelor și legumelor din Republica Moldova, acțiune care va intra în vigoare începând cu data de 4 decembrie 2023. ANSA precizează că până în prezent, autoritățile moldovenești nu au fost oficial notificate cu privire la intenția de a impune restricții.

Rosselhoznadzor a susținut că a descoperit în produsele moldovenești mai multe insecte dăunătoare, interzise în statele Uniunii Economice Eurasiatice. ANSA respinge aceste acuzații, afirmând că instituția a informat la timp Rosselhoznadzor despre acțiunile întreprinse pentru remedierea problemelor semnalate. Rapoartele de laborator demonstrează lipsa acestor dăunători în loturile de fructe și legume.

ANSA constată că Serviciul Federal de Supraveghere Veterinară și Fitosanitară al Federației Ruse utilizează pârghii care contravin principiilor sanitare și fitosanitare, subliniind că scopul acestor acțiuni pare să fie altul decât protecția consumatorilor și a sectorului agricol din Federația Rusă. Autoritățile moldovenești afirmă că vor continua să coopereze și să furnizeze informații transparente pentru a clarifica situația și pentru a proteja interesele producătorilor de fructe și legume din țară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#embargo #ANSA #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.