Unul dintre regii imobiliari din Moldova și-a burdușit conturile din România cu 1 milion de euro

Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a scăzut cu 5,3%, în primele zece luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2022, la 5.850 de unităţi, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele 5.850 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 120,927 milioane de dolari, în creştere de aproape 3,5 ori faţă de capitalul subscris al firmelor înmatriculate în perioada ianuarie-septembrie 2022, de 35,06 milioane de dolari.

În octombrie 2023, au fost înmatriculate 608 societăţi noi cu participare străină la capitalul social. În funcţie de domeniile de activitate, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea auto şi moto (30,92%), activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (21,38% din total) şi transport, depozitare şi comunicaţii (13,16%).

La finele lunii octombrie 2023, în România existau 250.066 de societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la aproape 69,11 miliarde de dolari.

Cel mai mare număr de societăţi cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 52.601 (capital subscris de 3,42 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparţine firmelor olandeze, respectiv 12,847 miliarde de dolari, în 6.055 firme.

Printre companiile cu cele mai mari participații în capitalul social sunt și două firme din Republica Moldova. Este vorba de unul dintre cei mai importanți dezvoltatori imobiliari INAMSTRO, cu sediuul la Iași, care și-a suplinit capitalul cu 1 milion de euro. Cea de a doua companie este P & K COMPANY S.R.L, cu o participație de 349 mii de euro.

Compania INAMSTRO a fost implicată în proiecte precum construcția unui sediu pentru Centrul de Medicină Sportivă „Atletmed” din Republica Moldova și privatizarea imobilelor statului la prețuri criticate.

Investigațiile jurnalistice din 2017 și 2021 au adus la lumină acuzații de blocare intenționată, prețuri derizorii la privatizare și finanțarea unor proiecte de reparații prin intermediul Inamstro SRL.

În data de 17 noiembrie, Nicolae Ionichi, deținătorul a 30% din compania de construcții INAMSTRO, a fost numit în funcția de prorector pentru management instituțional la Academia de Teologie Ortodoxă din Moldova.

Potrivit ultimului raport financiar INAMSTRO este controlată Nicolae Ionichi cu 30%, Verejan Veronica – 35% și Verejan Vitalie – 35%. Compania a contabilizat în 2022 o cifră de afaceri de 897,5 milioane de lei și un profit de 47 milioane de lei.

La sfârșitul lunii octombrie, în România erau 7 449 de companii din Republica Moldova, cu o valoare de capitalul subscris de 68,3 milioane de euro, clasându-se pe locul 34 dintr-un total de 50 de țări. În luna octombrie au fost înființate 36 de companii din Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#capital #imobil #firma

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.