„Furtuna” economică anunțată de Alaiba: Este timpul să facem diferența dintre stagnare și un avânt economic

În ciuda provocărilor economice actuale, ministrul Economiei din Republica Moldova, Dumitru Alaiba, a vorbit deschis despre determinarea de a transforma stagnarea într-un avânt economic semnificativ într-un viitor apropiat. Într-un podcast al Ziarului de Gardă, Alaiba a subliniat nevoia de reforme curajoase și a exprimat încrederea că acestea vor aduce prosperitatea mult dorită țării.

„Nu este cea mai bună perioadă să fii responsabil de economie, iar ambiția noastră nu este deloc mai jos decât alte țări care au trecut prin etape similare”, a declarat ministrul, adăugând că momentul actual reprezintă o oportunitate unică pentru a face diferența. „Suntem la răscruce de drumuri, între stagnare și pregătirea pentru un avânt economic semnificativ.”

A făcut referire la țări precum Irlanda, Estonia și Georgia, afirmând că acestea au traversat momente dificile în trecut, dar au reușit să-și transforme economiile și să devină exemple de succes. „Este timpul nostru să implementăm reforme curajoase, poate uneori mai dificil de explicat, dar care, cumulativ, vor oferi un epos economic de care avem nevoie ca și țară.”

Ministrul Alaiba a subliniat angajamentul echipei sale și a guvernului în ansamblu pentru a duce la bun sfârșit aceste reforme. „Știm ce trebuie făcut, ne ocupăm împreună cu colegii noștri din minister și din guvern. Suntem determinați să punem Moldova pe harta creșterii economice durabile.”

Fondul Monetar Internațional (FMI) a confirmat în cea mai recentă revizuire a Perspectivelor Economice Mondiale (WEO) că prognoza de creștere a Produsului Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova rămâne stabilă, anticipând o creștere de 2% în 2023 și de 4,3% în 2024.

În ceea ce privește alte instituții financiare internaționale, Banca Mondială a menținut prognoza de creștere a PIB-ului Moldovei la 1,8% în 2023, în timp ce Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a îmbunătățit prognoza privind PIB-ul pentru acest an, prevedând acum o creștere economică zero, în locul declinului de 1,3% anticipat anterior.

Datele recente ale PIB-ului Moldovei arată că în prima jumătate a anului 2023, aceasta a înregistrat o scădere de 2,3% față de aceeași perioadă a anului 2022. Cu toate acestea, BERD menține optimismul, prognozând o creștere de 3,5% în 2024.

Într-o notă separată, Banca Mondială estimează că rata inflației în Moldova va atinge 14,1% în 2023, urmând să scadă la 6,2% în 2024 și 4,9% în 2025, conform noului raport economic pentru regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Alaiba #crestere #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.