Forbes a publicat clasamentul cu cei mai bogați 10 oameni în decembrie 2023. În top nu se află nicio femeie

03 Dec. 2023, 14:32
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Dec. 2023, 14:32 // Actual //  bani.md

Publicația americană de afaceri, Forbes, a publicat lista actualizată pe decembrie 2023 cu cei mai bogați 10 oameni din lume.

Conform listei, Elon Musk, fondatorul Tesla și proprietarul X (Twitter) este cea mai bogată persoană din lume, poziție pe care a deținut-o și în cea mai mare parte a anului 2022. Averea sa a crescut cu 28 de miliarde de dolari în noiembrie 2023.

Bernard Arnault, directorul general al LVMH – Louis Vuitton Moët Hennessy, a căzut pe locul 2 în topul celor mai bogați oameni la începutul lunii iunie 2023. Acesta s-a bucurat de poziția de cea mai bogată persoană din lume în primele cinci luni din 2023.

Nouă dintre cei mai bogați zece oameni din lume sunt americani, printre care Jeff Bezos, Larry Ellison și Bill Gates.

Conform sursei citate, primele zece cele mai bogate persoane la 1 decembrie sunt bărbați. Fiecare dintre ei valorează 100 de miliarde de dolari sau mai mult.

Cum arată lista completă:

  1. Elon Musk, fondator Tesla – 245 de miliarde de dolari
  2. Bernard Arnault, director general LVMH – 191 de miliarde de dolari
  3. Jeff Bezos, fost director general Amazon – 168 de miliarde de dolari
  4. Larry Ellison, cofondator Oracle – 146 de miliarde de dolari
  5. Warren Buffett, director general Berkshire Hathaway – 119 miliarde de dolari
  6. Bill Gates, cofondator Microsoft- 117 miliarde de dolari
  7. Mark Zuckerberg, cofondator Facebook/ Meta – 115 miliarde de dolari
  8. Steve Ballmer, fost director general Microsoft – 112 miliarde de dolari
  9. Larry Page, cofondator Google – 111 miliarde de dolari
  10. Sergey Brin, cofondator Google – 107 miliarde de dolari

Cea mai bogată femeie din lume 

Cea mai bogată femeie din lume este Francoise Bettencourt Meyers din Franța. La 1 decembrie 2023, ea are o avere estimată la 94,3 miliarde de dolari și este a 14-a cea mai bogată persoană din lume.

Averea ei constă în participația pe care o deține la gigantul cosmeticelor L’Oreal, pe care a moștenit-o de la răposata ei mamă. Bunicul ei a fost fondatorul L’Oreal.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.