Adulții moldoveni, mai bogați ca rușii dar mai săraci ca vecinii de peste Prut

O studiu al analiștilor de la compania elvețiană de consultanță UBS arată nivelurile bogăției personale în Europa, evidențiind diferențele semnificative între statele din regiune. Averea per adult, exprimată în dolari americani, include atât componenta financiară, cât și cea nefinanciară, cea din urmă constând preponderent în terenuri și proprietăți imobiliare.

Potrivit economiștilor de la UBS, alegerea medianei, în detrimentul mediei, oferă o imagine mai realistă a distribuției averii, evitând distorsionarea provocată de prezența celor extrem de bogați. Astfel, jumătatea de vest a Europei se remarcă prin bogății mai mari în comparație cu jumătatea de est, iar discrepanțele pot fi, în parte, explicate prin nivelurile salariilor medii și costul vieții.

Cu o avere medie de 360.715 USD în Luxemburg și 413.193 USD în Islanda, aceste țări conduc topul bogăției personale în Europa. În contrast, Turcia și Rusia se evidențiază ca fiind singurele state cu o avere medie sub 10.000 de dolari, cu 5.488 USD, respectiv 8.595 USD.

Adulții din Republica Moldova au o avere de 10.131 USD și sunt mai bogațiț față de cei din Federația Rusă – 8.595 USD, dar mai săraci față de cei din România – 21.545 USD. O avere sub 10.000 USD au 49,8% dintre populația adultă, o avere de la 10.000 USD până la 100.000 USD au 47,3% dintre cei adulți și doar 2,8% au o avere de pînă la 1.000.000 USD.

Măsurată în USD nominal, averea privată netă totală a scăzut cu 11,3 trilioane USD (–2,4%) până la 454,4 trilioane USD la sfârșitul anul. Averea pe adult a scăzut, de asemenea, cu 3.198 USD (–3,6%) pentru a ajunge la 84.718 USD per adult la sfârșitul anului 2022. O mare parte din asta declinul vine din aprecierea dolarului american în raport cu multe alte valute. Dacă cursurile de schimb sunt menținute constante la Ratele 2021, apoi bogăția totală a crescut cu 3,4% și bogăția per adult cu 2,2% în 2022. Aceasta este încă cea mai lentă creștere a averii la cursuri de schimb constante din 2008. Păstrarea cursuri de schimb constante dar luând în considerare efectele inflaţiei duce la o pierdere reală a averii de –2,6% în 2022.

La nivel regional, pierderea bogăției globale a fost puternic concentrată în regiuni mai bogate precum America de Nord şi Europa, care împreună au pierdut 10,9 trilioane USD. Asia Pacific a înregistrat pierderi de 2,1 trilioane USD, în timp ce în America Latină s-a atestat o creștere a averii cu 2,4 trilioane USD, ajutată de o medie de 6% aprecierea monedei în raport cu dolarul american. Capul listei la diminuarea averii în termeni de țară în 2022 este Statele Unite, urmate de Japonia, China, Canada și Australia. Cea mai mare creștere la celălalt capăt a fost înregistrată în Rusia, Mexic, India și Brazilia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.