Austria blochează sancțiunile UE împotriva Rusiei pentru că Raiffeisen este lista ucraineană “sponsori ai războiului”

15 Dec. 2023, 12:13
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Dec. 2023, 12:13 // Actual //  bani.md

Austria încearcă să obțină scoaterea Raiffeisen Bank International, cea mai mare bancă occidentală din Rusia, de pe o listă neagră ucraineană în schimbul semnării unor noi sancțiuni ale Uniunii Europene împotriva Rusiei, au declarat două persoane familiare cu situația, scrie Reuters.

Austria și banca doresc ca aceasta să fie scoasă de pe o listă ucraineană denumită “sponsori internaționali ai războiului” – care își propune să rușineze companiile care fac afaceri în Rusia și care sprijină efortul de război, de exemplu, prin plata impozitelor.

Ultimul demers subliniază legătura economică profundă a Austriei cu Rusia, determinarea băncii de a-și păstra afacerile profitabile în această țară, precum și un efort mai larg al Occidentului de a izola Moscova, care se estompează.

Deși Austria sprijină public Ucraina, mai mulți oficiali care au vorbit cu Reuters au declarat că sunt reticenți în a rupe complet legăturile vechi de zeci de ani cu Rusia, crezând că va fi încă posibilă restabilirea relațiilor.

La începutul lunii octombrie, ministrul de externe al Austriei, Alexander Schallenberg, a criticat în mod deschis acea listă neagră ca fiind arbitrară, la o reuniune a miniștrilor europeni la Kiev, a declarat o persoană informată cu privire la aceste discuții.

Raiffeisen este singura companie austriacă de pe listă.

Oficialii austrieci și-au semnalat îngrijorarea cu privire la lista de la Bruxelles, inclusiv în cadrul unor reuniuni ale oficialilor și diplomaților UE din ultimele săptămâni, au declarat trei persoane care au cunoștință despre acest subiect.

Trimișii băncii s-au întâlnit, de asemenea, cu reprezentanți ai Agenției Naționale de Prevenire a Corupției din Ucraina, care întocmește lista, pentru a discuta despre cum să scoată grupul de pe aceasta, au declarat persoane familiare cu această chestiune.

Unele companii au fost scoase de pe listă, inclusiv OTP Bank din Ungaria, după ce guvernul a făcut presiuni pentru eliminarea acesteia, o mișcare care a iritat oficialii austrieci și banca.

“Considerăm că este nedrept că ne aflăm pe listă”, a declarat un purtător de cuvânt al băncii.

Cancelaria austriacă a declarat că marți au fost prezentate documente juridice privind sancțiunile UE, refuzând să facă alte comentarii.

Prezența Raiffeisen subliniază profunzimea relațiilor dintre Austria și Rusia, care mențin legături strânse prin intermediul gazoductelor rusești și al finanțelor, Viena fiind un centru pentru numerar din Rusia și foștii săi vecini sovietici.

Lobby-ul Austriei, care se face ecoul unor demersuri similare ale Ungariei, riscă să submineze alianța Europei cu privire la Ucraina.

Aliații occidentali ai Ucrainei au trimis miliarde de dolari în ajutor financiar și militar în Ucraina și au sprijinit sancțiuni radicale împotriva Rusiei, dar după mai mult de 21 de luni de război, Kievului îi este acum mai greu să păstreze acest sprijin ferm.

Kievul speră să obțină două pachete majore de ajutor din partea Statelor Unite și a Uniunii Europene pentru anul viitor, dar ambele pachete au întâmpinat rezistență politică și s-au împotmolit în dezbateri.

Deși lista neagră nu are valoare juridică, ea este importantă din punct de vedere simbolic, întărind presiunea publică asupra Raiffeisen de a părăsi Rusia, lucru pe care banca s-a declarat dispusă să îl facă, dar care încă nu s-a întâmplat.

Deși UniCredit din Italia are, de asemenea, o afacere în Rusia, Raiffeisen este mult mai mare și a devenit un test al hotărârii occidentale de a pune capăt legăturilor cu Rusia.

Raiffeisen (RBI) intenționa să se desprindă de afacerea sa din Rusia, care oferă o linie de salvare în materie de plăți pentru sute de companii din această țară, după ce a fost supusă la presiuni din partea autorităților internaționale de reglementare.

Autoritățile ruse i-au transmis clar lui RBI, care are aproximativ 2.600 de clienți corporativi, 4 milioane de deținători de conturi locale și 10.000 de angajați, că doresc ca aceasta să rămână, deoarece permite efectuarea de plăți internaționale, a declarat o sursă pentru Reuters.

Oficiali cheie din Austria luptă pentru RBI și își dublează eforturile pentru a respinge presiunile asupra băncii, care face parte dintr-un combinat industrial care susține economia țării.

Prezența Raiffeisen în Rusia s-a dovedit a fi un factor de divizare în cadrul conducerii sale, precum și în rândul băncilor regionale care controlează grupul, unii susținând plecarea acesteia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Iun. 2026, 21:00
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Iun. 2026, 21:00 // Actual //  Ursu Victor

Economistul Veaceslav Ioniță susține că autoritățile trebuie să vorbească deschis despre situația finanțelor publice și să recunoască faptul că Republica Moldova a trăit „pe datorie” în ultimii șapte ani.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la publicația Ziua, Ioniță a criticat mesajele potrivit cărora noile politici fiscale ar reduce povara fiscală pentru cetățeni, calificând astfel de afirmații drept „propagandă ieftină”.

„Oameni buni, nu confundați economia cu propaganda ieftină. Guvernul trebuia să iasă în fața societății și să spună lucrurilor pe nume”, a declarat economistul.

Potrivit acestuia, din anul 2020 și până în prezent, statul a cheltuit cu aproximativ 100 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, acumulând datorii semnificative pentru a acoperi cheltuielile publice.

„Noi am trăit ultimii șapte ani pe datorie. Am cheltuit cu 100 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. Asta veșnic nu poate fi”, a afirmat Ioniță.

Economistul a atras atenția și asupra costului tot mai mare al datoriei publice. Potrivit acestuia, doar pentru plata dobânzilor statul alocă anual peste șase miliarde de lei, sumă care depășește de trei ori fondul rutier.

„Plătim numai dobânzi acum, peste șase miliarde de lei. Cel mai mult plătim băncilor din Republica Moldova, peste patru miliarde de lei”, a precizat el.

În acest context, Ioniță consideră că deficitul bugetar planificat pentru anul curent, de aproximativ 21 de miliarde de lei, nu mai poate fi susținut pe termen lung și trebuie redus.

Economistul susține că autoritățile ar trebui să înceapă prin eficientizarea cheltuielilor publice, inclusiv prin eliminarea risipei din întreprinderile de stat și prin îmbunătățirea procedurilor de achiziții publice.

„Am putea optimiza în jur de patru miliarde de lei la capitolul cheltuieli. Dar dacă acest lucru nu este suficient, atunci Guvernul trebuie să spună sincer că majorează povara fiscală pentru a crește veniturile bugetare”, a declarat Ioniță.

El a subliniat că problema nu este existența impozitelor, ci modul în care acestea sunt colectate și utilizate. El compară politica fiscală cu administrarea unui pom fructifer, unde statul trebuie să găsească cea mai eficientă metodă de a colecta resurse fără a afecta dezvoltarea economică.