Curtea de Conturi recomandă Guvernului să intensifice lupta cu site-urile ilegale de jocuri de noroc

20 Dec. 2023, 13:19
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
20 Dec. 2023, 13:19 // Actual //  MD Bani

Aproximativ 60 la sută din potențialul pieței jocurilor de noroc din Republica Moldova sunt concentrate în segmentul ilegal. Constatarea a fost făcută de către auditorii Curții de Conturi, care au analizat conformitatea realizării parteneriatelor public-private (PPP) aferente dezvoltării activităților Societății pe Acțiuni „Loteria Națională a Moldovei”, scrie ziarulnational.md.

Mai exact, potențialul pieței interne de jocuri de noroc a Republicii Moldova reprezintă un rulaj anual de cca 12,6 – 16,6 miliarde lei. În același timp, cifra de afaceri a Loteriei Naționale a Moldovei a însumat 7,1 miliarde de lei în 2022.

Auditorii Curții de Conturi au constatat că problema principală constă în lipsa unui mecanism clar și viabil de blocare a site-urilor neautorizate de jocuri de noroc. Acest fapt afectează situația financiară a partenerului public, duce la ratarea unor venituri importante din impozite și taxe, nu asigură transparența și protecția drepturilor consumatorului.

Membrul Curții de Conturi Alexandru Munteanu, a menționat că auditorii au testat, selectiv, accesul la unele site-uri incluse în lista Agenției Servicii Publice (ASP) pentru blocare.

„Conform evaluărilor realizate de echipa de audit, din cele 20 de pagini web testate, dintre cele 1 650 plasate pe pagina web a ASP, ca pagini care urmează a fi blocate, toate aceste 20 de pagini web testate sunt accesibile și pot fi utilizate”, a menționat reprezentantul Curții de Conturi.

La rândul său, potrivit ziarulnational.md, directorul general al Loteriei Naționale a Moldovei (LNM), Vadim Dermenji, a precizat că societatea deține resursele necesare pentru a bloca site-urile ilegale de jocuri de noroc, dar este necesar suportul statului.

„Luând în considerare că este un volum de venituri care din păcate nu vine în bugetul statului, prin intermediul Loteriei, vom depune toate eforturile necesare. Suntem gata să ne implicăm și financiar, și tehnic pentru a asigura aceste acțiuni, care urmează să fie propuse de una din structurile de stat menționate, care să le promoveze.”

Reprezentanții ASP și a Ministerului Finanțelor, care gestionează politicile statului din domeniul jocurilor de noroc, au anunțat că este nevoie de modificări legislative pentru ca procesul de blocare să fie eficient.

„Urmare a constatărilor făcute de auditorii Curții de Conturi, vom crea un grup de lucru, care să studieze mai detaliat acest subiect și să propună modificări legislative necesare”, a precizat Andrei Balan, șeful Direcției juridice a Ministerului Finanțelor.

Alexandru Munteanu a mai spus că problema blocării site-urilor ilegale de jocuri de noroc, pe lângă venituri ratate, prezintă și riscuri financiare considerabile pentru stat.

„Ca temei de reziliere anticipată a contractelor de parteneriat public privat în acest domeniu poate servi, inclusiv, neîndeplinirea clauzei contractuale de a combate desfășurarea jocurilor de noroc neautorizate. Astfel, partenerul public este supus unor riscuri, în situația în care noi nu depunem toate eforturile pentru a combate acest fenomen. Riscul este de a achita mărimea întreită a investiției acceptate a partenerului privat”, a explicat membrul Curții de Conturi, mai scrie ziarulnational.md.

La finalul dezbaterii raportului, președintele Curții de Conturi, Marian Lupu, a spus că instituția a transmis un set de recomandări pentru soluționarea problemei jocurilor de noroc neautorizate din mediul online.

„Aici trebuie foarte rapid de completat cadrul normativ ca toate instituțiile să știe foarte bine cine și ce trebuie să facă. Cu atât mai mult că, prin definiție, există numai un site legal. Toate celelalte sunt ilegale. Fiecare instituție trebuie să știe automat – a apărut, a fost închis, blocat. E nevoie de un cadru normativ adecvat și o monitorizare a acțiunilor care să fie întreprinse. Și atunci și bugetul n-o să fie afectat”, a menționat președintele Curții de Conturi.

Conform rezultatelor pentru 2022, Loteria Națională a Moldovei a devenit cea mai profitabilă societate de stat, cu un profit net de peste 170 de milioane de lei. Contribuțiile entității la Bugetul Public Național (BPN) au depășit anul trecut 213 milioane de lei, iar în 9 luni din 2023, acestea s-au ridicat la aproape 230 de milioane de lei.

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală