Boris Foca: „Anul 2023 a fost unul dificil, dar productiv pentru Camera de Comerț și Industrie Moldova-China”

20 Dec. 2023, 15:46
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
20 Dec. 2023, 15:46 // Actual //  MD Bani

Anul 2023 a fost unul dificil, dar productiv pentru Camera de Comerț și Industrie Moldova-China, susține președintele Camerei, Boris Foca. În cadrul unei conferințe de presă organizate miercuri, 20 decembrie 2023, Boris Foca a menționat că în anul curent instituția pe care o conduce a organizat 11 misiuni economice ale oamenilor de afaceri din R.Moldova în China, inclusiv pentru participarea la diferite expoziții, precum și 2 misiuni în Uniunea Europeană unde au avut loc expoziții ale marilor companii chineze.

„Membrii acestor misiuni, manageri ai peste 100 de companii din R.Moldova, au semnat contracte și acorduri în valoare de milioane de euro. În cadrul deplasărilor, specialiștii Camerei au organizat întâlniri bilaterale cu Camerele de Comerț și Industrie din mai multe provincii chineze, printre care Wuhan, Shanghai, Beijing și Guangzhou. Aș dori să evidențiez semnarea acordurilor de cooperare cu Camera de Comerț Internațională din China și cu Camera Europeană de Comerț din Macao care ne vor permite în viitor să avem informații detaliate despre numeroasele expoziții organizate anual pe teritoriul Chinei”, a menționat Boris Foca.

Un alt eveniment important al anului 2023 pentru Camera de Comerț și Industrie Moldova-China a fost forumul „Bridge to China” care s-a desfășurat la Chișinău la mijlocul lunii decembrie.

„Am organizat acest eveniment, inclusiv pentru a marca a cincea aniversare a Camerei de Comerț și Industrie Moldova-China. Suntem recunoscători pentru aprecierea înaltă dată activității Camerei de către colegii  noștri din Guvern – secretarul Ministerului Agriculturii, Andriana Digolean, directorul adjunct al Serviciului Vamal, Lidia Ababii, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, Sergiu Harea, președintele grupului parlamentar de prietenie cu China, deputatul Vlad Bătrincea, președintele Camerei de Comerț și Industrie România-China, Nicolae Vasilescu, academicianul Ion Tighineanu, ex-Premierul Ion Chicu”, a mai adăugat Foca.

Referindu-se la prioritățile Camerei de Comerț și Industrie Moldova-China pentru anul 2024, Boris Foca a menționat „atragerea investitorilor din China și stabilirea de către agenții economici moldoveni a relațiilor directe cu partenerii chinezi”.

„Excluderea serviciilor de intermediere și lucrul direct cu producătorii și prestatorii de servicii se numără printre prioritățile noastre și au drept scop transformarea Republicii Moldova într-un hub regional pentru investitori. Vorbim, în primul rând, despre investitorii din țara vecină Ucraina, unde au loc evenimente tragice.

Dar, mai devreme sau mai târziu, războiul declanșat de Rusia va lua sfârșit și țara își va reveni. Anume în Ucraina, după schimbarea condițiilor geopolitice, ar putea fi canalizate investiții majore chineze. Deja purtăm negocieri cu partea ucraineană cu privire la organizarea unei întâlniri cu conducerea Camerei de Comerț și Industrie din Ucrainei în ianuarie 2024. Considerăm că asemenea domenii precum energia și construcțiile ar putea reprezenta un interes sporit pentru investitorii chinezi”, a conchis Boris Foca.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.