Demiterea lui Armașu! Lupușor: Tentative clare de politizare a instituției monetare

Astăzi, în plenul Parlamentului, audierile Guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, au ridicat semne de întrebare cu privire la independența instituției monetare. Observațiile privind politizarea și absența focusului asupra investigării „furtului miliardului” au stârnit îngrijorări cu privire la posibile motive politice ale demiterii.

Expertul Adrian Lupușor subliniază rezultatele concrete ale Guvernatorului Armașu, evidențiind stabilitatea macro-financiară și soliditatea sectorului bancar moldovean. Reformele extinse după „furtul miliardului” au adus recunoaștere din partea FMI, UE și altor parteneri de dezvoltare. În contextul aprobării negocierilor de aderare la UE, preocuparea legată de respectarea independenței BNM devine crucială.

Cu anchetele legate de „furtul miliardului” evoluând încet, se subliniază necesitatea implicării organelor de urmărire penală, evitând astfel politizarea în detrimentul unei soluții juste și rapide. Într-o declarație de la Expert-Grup, se promite monitorizarea atentă a situației și eforturi comune cu societatea civilă și partenerii de dezvoltare pentru protejarea independenței Băncii Centrale, considerată esențială pentru o economie de piață funcțională.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lupusor #Armașu #demisie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.