Interviu: Banca Mondială a auditat CCRM. Laude la capitolul calitate, lacune la independența financiară

01 Iun. 2021, 11:04
 // Categoria: Interviu // Autor:  MD Bani
01 Iun. 2021, 11:04 // Interviu //  MD Bani

Banca Mondială (BM) a publicat recent o evaluare a calității auditurilor realizate de instituțiile supreme de audit (ISA). Drept criterii de selectare au servit următoarele aspecte: ISA beneficiază de suportul BM și a realizat și publicat în ultimii ani cel puțin un raport de audit al proiectelor BM.

De fapt, evaluarea efectuată de Banca Mondială reconfirmă la cel mai înalt nivel internațional calitatea și credibilitatea activității Curții de Conturi a Republicii Moldova. Rezultatele studiului prezentat de această instituție financiară internațională accentuează poziția de frunte in progresul înregistrat in asigurarea calității activității, deținută de CCRM.

Dat fiind acest subiect, Bani.md a realizat un interviu amplu cu membri ai Curții de Conturi și sectretarul CCRM. Prima parte o puteți vizualiza în continuare. Cea de a doua parte va fi publicată pe data de 8 iunie 2021.

În cadrul auditului efectuat de Banca Mondială, a fost evaluată independența CCRM, calitatea rapoartelor.

„Procesul de audit, de asemenea, a fost analizat: de la etapa de planificare, la etapa de executare, etapa de raportare și, inclusiv, etapa de monitorizare a auditelor post-implementare”, declară Petru Rotaru, membru al Curții de Conturi. 

Rezultatele acestui audit contribuie la atragerea donatorilor în Republica Moldova”, explică Petru Rotaru.

Inițial au fost selectate 55 de ISA din 6 regiuni ale lumii. Din acestea, în final, a fost selectat un eșantion din 18 instituții supreme de audit, printre care și Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM), care a realizat, până la moment, 30 de misiuni de audit de diferite tipuri privind implementarea proiectelor finanțate de BM în domenii precum ocrotirea sănătății, asistența socială, educație.

CCRM a fost una din cele doar 3 instituții supreme de audit din Europa și Asia Centrală, inclusă în evaluarea efectuată de BM.

Desemnarea Curții de Conturi nu a fost o surpriză pentru instituție, explică Ecaterina Paknehad, șef al Aparatului CCRM. Mai mult, aceasta a declarat că noutatea a fost una frumoasă pentru instituție, ori colaborarea dintre CCRM și Banca Mondială durează de ani de zile, inclusiv prin oferirea suportului financiar și a instruirilor.

Despre independența financiară, de ce la acest capitol nu am primit laude din partea auditorilor Băncii Mondiale, a explicat Marina Covali, membru al CCRM. Situția este una mai complexă și necesită modificări ale legislației.

„La capitolul asigurării independenței, revizuirea a identificat lacune importante conexe bugetului Curții de Conturi a Republicii Moldova, care este aprobat de către Ministerul Finanțelor, fiind ulterior inclus în proiectul de lege a bugetului de stat și remis Guvernului și Parlamentului spre aprobare.

O asemenea practică nu permite CCRM să-și elaboreze propriul buget și să-l remită direct Parlamentului pentru aprobare.

În acest sens, Curtea de Conturi nu dispune de flexibilitatea de a-și elabora și utiliza propriul buget în conformitate cu prioritățile sale.”, explică Marina Covali. 

Detalii – aflați din interviul ce urmează.

Bani.md menționează că în concluzie, Banca Mondială menționează că, metodologia de audit a Curții de Conturi a Republicii Moldova corespunde standardelor INTOSAI, subliniind că, corespunderea cu standardele internaționale de audit este o componentă importantă a calității auditului și este absolut necesară în menținerea credibilității ISA.

Concomitent, evaluarea recomandă CCRM să stabilească un sistem de îmbunătățiri continue prin dezvoltarea și implementarea unui proces sistematic robust, pentru a asigura ca lecțiile învățate din audituri și practică să fie identificate, înțelese, diseminate și încorporate în programele de studiu și dezvoltare, precum și în ghidurile și metodologia de audit.

Realitatea Live

06 Feb. 2026, 14:59
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Feb. 2026, 14:59 // Actual //  Ursu Victor

Acordul de parteneriat dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur intră, la începutul anului 2026, într-o etapă decisivă, după susținerea politică exprimată de Consiliul UE în luna ianuarie. Deși documentul nu este încă ratificat oficial și urmează să fie avizat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și votat în Parlamentul European, direcția strategică este deja conturată: Uniunea Europeană își consolidează relațiile comerciale cu America de Sud, inclusiv ca reacție la tensiunile tarifare cu Statele Unite.

Potrivit analizei realizate de economistul Iurie Rija, relația comercială UE–Mercosur este una profund asimetrică. În 2024, schimburile comerciale au depășit 111 miliarde de euro, însă pentru Uniunea Europeană, Mercosur reprezintă doar 2,14% din totalul exporturilor sale globale. În schimb, pentru statele sud-americane, UE este al doilea partener comercial, absorbind 13–14% din exporturile lor totale, în special produse agricole, alimentare și materii prime.

Structura comerțului explică dezechilibrul. Mercosur exportă masiv produse agricole, soia, cafea, cereale, carne și zahăr, în timp ce UE livrează bunuri industriale cu valoare adăugată mare – mașini, echipamente, produse chimice și farmaceutice. Acordul prevede eliminarea taxelor vamale pentru 91% dintre exporturile UE către Mercosur și pentru 92% dintre exporturile Mercosur către UE, inclusiv reducerea drastică a tarifelor de până la 35% aplicate anterior produselor industriale europene.

Pentru Republica Moldova, impactul nu vine din zona unui „șoc” de preț la alimente, avertizează Iurie Rija. Contingentele tarifare negociate pentru carne, zahăr sau produse de bază sunt marginale raportate la consumul total al UE și nu au capacitatea de a genera distorsiuni majore de preț nici în Uniunea Europeană, nici pe piața moldovenească. Moldova rămâne, oricum, dependentă structural de importuri la carne și zahăr.

Presiunile reale apar însă în segmentele orientate spre export, unde Republica Moldova este deja integrată în piața europeană. Cele mai vulnerabile domenii sunt mierea de albine, bioetanolul, uleiul de floarea-soarelui și uleiul de soia. În cazul mierii, acordul introduce un contingent de 45 de mii de tone fără taxe vamale din Mercosur, echivalent cu 10% din consumul UE și circa un sfert din totalul importurilor. În acest context, exportatorii moldoveni, care livrează anual 4–4,5 mii de tone pe piața europeană, vor fi nevoiți să concureze cu producători sud-americani cu costuri mult mai mici.

O situație similară se conturează pe piața bioetanolului. Eliminarea taxelor pentru un contingent de 450 de mii de tone din Mercosur va intensifica concurența pentru producătorii moldoveni, cu efect direct asupra marjelor de profit și, implicit, asupra prețului de achiziție a porumbului, una dintre cele mai sensibile culturi agricole pentru Republica Moldova.

În cazul uleiului de floarea-soarelui și al uleiului de soia, acordul nu prevede contingente tarifare, ceea ce înseamnă acces nelimitat fără taxe pe piața UE. Deși, în prezent, Moldova exportă volume semnificativ mai mari decât Argentina către UE, eliminarea taxelor va face piața europeană mult mai atractivă pentru producătorii sud-americani, cu riscul comprimării marjelor de procesare în întreg bazinul Mării Negre.

Potrivit lui Iurie Rija, clauza de salvgardare inclusă în acord, care permite UE să reintroducă temporar taxe vamale în cazul unor prejudicii grave pentru industrie, rămâne un instrument limitat și reactiv. În aceste condiții, pentru Republica Moldova, adaptarea nu ține de protecționism, ci de consolidarea capacităților de procesare, diferențierea prin calitate și trasabilitate și poziționarea mai clară pe nișe premium.

Concluzia economistului este una pragmatică: acordul UE–Mercosur nu amenință accesul Moldovei pe piața europeană, dar va reduce marjele de profit în sectoarele-cheie orientate spre export, într-o piață europeană care va deveni structural mai competitivă odată cu intrarea în vigoare a acestui acord.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!