Anul 2023: Recuperare economică fragilă și perspective incerte

Chiar dacă anul 2023 a fost privit ca un an de recuperare economică, realitatea este că această revenire a fost mai lentă și mai fragilă decât se anticipa inițial. Expertul în politici economice de la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, oferă o perspectivă detaliată asupra situației economice a Republicii Moldova în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 29 decembrie.

Creșterea modestă a PIB-ului, dar recuperare ragilă

Potrivit lui Ioniță, se estimează că Produsul Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova va înregistra o creștere modestă de 2% în 2023. Totuși, această cifră nu reflectă o adevărată creștere economică, ci mai degrabă o recuperare din scăderile anterioare. PIB-ul a avut fluctuații semnificative în ultimii ani, variind de la o scădere de 8,3% în 2020 la o creștere impresionantă de 13,9% în 2021. În 2022, a urmat din nou o scădere de 5,9%, iar acum, în 2023, economia începe să-și revină.

Calculat în raport cu situația din 1989, PIB-ul Republicii Moldova se situează la doar 74,8% din nivelul înregistrat în acea perioadă. Comparativ, regiunea separatistă transnistreană se confruntă cu o situație și mai gravă, având un PIB de doar 32,3% din nivelul din 1989.

Salarii în creștere, dar puterea de cumpărare stagnează

Ioniță menționează că salariile au înregistrat o creștere atât nominală, cât și reală în 2023. Cu toate acestea, inflația în scădere a compensat parțial această creștere. Se estimează că salariul mediu va atinge 12,450 de lei în 2023, ceea ce reprezintă o recuperare față de scăderile din anii anteriori. În 2020, a fost înregistrată o creștere salarială de 9,4%, dar în 2021 a scăzut cu 0,8%, iar în 2022 a înregistrat o descreștere semnificativă de 10,7%.

Cu toate acestea, Ioniță avertizează că această creștere a salariilor nu trebuie confundată cu o adevărată creștere economică, ci mai degrabă cu o recuperare. Puterea de cumpărare a salariilor în 2023 este estimată a fi similară cu cea din 2020. În regiunea separatistă transnistreană, salariul mediu este prognozat să fie de 7,011 lei în acest an, având în vedere o putere de cumpărare mai mare, dar și costuri de viață mai ridicate.

Inflație și recuperare sectorială

Ioniță subliniază că inflația a reprezentat un factor semnificativ în economia moldovenească, atingând până la 34% anual în trimestrul III din 2022, cel mai mare șoc inflaționist din ultimii 20 de ani. Cu toate acestea, în 2023 se preconizează o scădere semnificativă a inflației la 5,4%. Analistul evidențiază că prețurile au crescut, dar cu un ritm mai lent față de trimestrul IV din 2022.

În ceea ce privește sectorul agricol, Ioniță prognozează o creștere de 27% în acest an, recuperând parțial dezastrul înregistrat în 2020. Cu toate acestea, subliniază că agricultura nu va atinge nivelul din 2021, iar recuperarea este mai slabă decât căderea precedentă. În industrie, se preconizează o creștere de 5% în 2023, apropiindu-se de nivelul din 2019.

Construcții și transport – O realitate fragilă

Rama construcțiilor, potrivit analizei, se confruntă cu o scădere de 20% în 2023, plasând sectorul sub nivelul din 2015. Ioniță avertizează că, fără intervenții adecvate, această ramură vitală risca să se piardă ireversibil.

Sectorul transporturilor a fost puternic afectat în 2020, dar acum se recuperează. Transportul aerian a cunoscut o scădere a pasagerilor, iar chiar și cu revenirea călătoriilor aeriene, numărul pasagerilor rămâne sub nivelul pre-pandemic.

În ceea ce privește transportul de mărfuri, volumul a atins 7,9 miliarde de tone în 2022 și este în scădere la 7,5 miliarde de tone în 2023, reflectând nivelul mai scăzut al producției agricole și industriale.

Exportul Moldovei: Serviciile în locul bunurilor

Ioniță remarcă că exportul de bunuri din Republica Moldova va înregistra o scădere cu cel puțin 300 de milioane de dolari în 2023, coborând de la 4,3 miliarde de dolari în 2022 la 4 miliarde de dolari în acest an. În schimb, exportul de servicii, în special din domeniul IT și BSS, înregistrează o creștere constantă, ajungând la 3 miliarde de dolari în 2023. Se anticipă că exportul de servicii va depăși exportul de bunuri în 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În Chișinău și Bălți, stațiile de transport public vor fi amplasate pe o rază de maximum 300 de metri de școli, instituții medicale, centre de îngrijire a vârstnicilor și instituții comunitare. Distanța dintre stațiile din interiorul localităților va fi de 400–600 de metri.

Totodată, cel puțin 60% dintre locuitori vor avea, la mai puțin de 500 de metri de casă, o linie de transport public pe care vehiculele aceleiași rute vor circula la intervale de cel mult 20 de minute. Aceste prevederi se regăsesc în proiectul de lege privind mobilitatea urbană durabilă, votat de Parlament în prima lectură.

Documentul stabilește că Bălți și Chișinău vor avea obligația să elaboreze Planuri de Mobilitate Urbană Durabilă. Acestea vor prevedea măsuri pentru dezvoltarea transportului public, creșterea siguranței în trafic și îmbunătățirea condițiilor de deplasare pentru pietoni, bicicliști și persoanele cu dizabilități sau cu mobilitate redusă.

La proiectarea zonelor noi ori renovarea celor existente, prioritate vor avea mersul pe jos, deplasarea cu bicicleta și transportul public, urmate de autoturismul personal. Extinderea zonelor urbane va trebui însoțită de extinderea serviciilor de transport public și a infrastructurii necesare.

În cazul parcărilor publice cu plată, tarifele și regulile de utilizare vor fi aprobate de consiliile locale sau municipale. Autoritățile locale vor putea introduce abonamente, reduceri sau scutiri pentru anumite categorii de utilizatori. Banii încasați vor fi folosiți cu prioritate pentru întreținerea, modernizarea și extinderea parcărilor, dezvoltarea infrastructurii rutiere locale, măsuri de siguranță în trafic și subvenționarea transportului public.

Neachitarea parcării sau utilizarea neregulamentară a locurilor va constitui contravenție. Dacă proprietarul ori utilizatorul mașinii nu este prezent, agentul constatator din cadrul administrației locale va putea dispune blocarea roții. Evacuarea va fi posibilă dacă nu este solicitată deblocarea în termenul stabilit prin regulamentul local, dar nu mai devreme de 72 de ore de la blocare.

Costurile pentru deblocare, evacuare și depozitare vor fi suportate de proprietarul sau utilizatorul vehiculului. Achitarea acestora și a sancțiunii nu îl va scuti de plata parcării până la momentul evacuării.

Documentul stabilește și o procedură pentru mașinile abandonate pe terenurile statului sau ale autorităților locale. Proprietarii identificați vor primi o somație și vor avea 15 zile de la comunicarea acesteia pentru a înlătura voluntar vehiculul. Dacă proprietarul nu poate fi identificat, autoritatea va afișa o înștiințare pe mașină și va publica informațiile despre aceasta, acordând același termen pentru revendicare sau înlăturare.

După expirarea termenului, vehiculul va putea fi ridicat și transportat într-un spațiu de depozitare. Dacă, în 60 de zile de la ridicare, proprietarul nu solicită restituirea și nu achită cheltuielile aferente, administrația locală va putea cere instanței constatarea abandonului și transmiterea mașinii în proprietatea unității administrativ-teritoriale. Proprietarul va putea recupera vehiculul până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, cu achitarea integrală a cheltuielilor de ridicare, transport, depozitare și eliberare.

Potrivit datelor Agenției Servicii Publice, în prima jumătate a anului 2025, numărul vehiculelor înmatriculate în Republica Moldova a depășit 1,35 milioane. Cele mai multe dintre acestea, peste 387 000, sunt înregistrate în municipiul Chișinău, dintre care 287 000 sunt autoturisme.

#parcare cu plată #transport public