Cei mai mulți milionari americani, nesatisfăcuți de averea pe care o au

Deși au active ce depășesc zece milioane de dolari, cei mai mulți dintre milionarii americani nu sunt satisfăcuți de averea din conturi și consideră că suma nu e chiar atât de mare.

Studiul realizat pe un eșantion de 800 de milionari cu avere considerabilă a relevat că, în ciuda succesului financiar semnificativ, două treimi dintre aceștia nu se consideră în mod explicit bogați.

Inflația și fraudele bancare, printre temerile acestor milionari

Sondajul a explorat percepția asupra averii, valorile prețuite, de unde își iau sfaturi și de ce nu pot să doarmă noaptea.

Rezultatele au evidențiat că milionarii manifestă îngrijorări legate de inflație, tensiuni geopolitice, volatilitatea bursei și criza climatică, afectând valorile proprietăților lor.

Alte elemente de risc semnalate de participanți includ preocuparea pentru expunerea la fraude financiare, competitivitatea în cadrul economiei naționale, amenințarea pierderii locurilor de muncă și scăderea marjelor de profit.

Un aspect remarcabil al cercetării desfășurate în Statele Unite indică faptul că, indiferent dacă averea respondenților a fost moștenită (25%), construită de aceștia (40%) sau o combinație a ambelor (35%), se remarcă necesitatea efortului susținut pentru a obține și menține prosperitatea.

Despărțindu-se de stereotipul unei vieți relaxate pentru milionari, majoritatea continuă să lucreze (83%). De asemenea, aproximativ o treime au exprimat preferința de a nu se pensiona niciodată.

Mai dificil ca niciodată să devii bogat

Cu toate acestea, un număr semnificativ de milionari americani intenționează să intensifice investițiile în proprietățile lor, educație și colecții, alături de planuri de călătorie extinse pentru anul 2024.

Aproximativ 73% dintre aceștia se așteaptă să aloce resurse financiare suplimentare pentru sectorul imobiliar. În timp ce 65% au planuri de a investi mai mult în experiențe de divertisment.

De asemenea, doi din trei participanți la sondajul Chubb au exprimat opinia că acum este mai dificil ca oricând să atingi statutul de persoană bogată.

Participanții la un alt sondaj, realizat de Schwab, în 2023 afirmă că o avere netă de 2,2 milioane de dolari te încadrează în categoria celor bogați, aceeași evaluare fiind menținută și în 2022.

Cu toate acestea, în contextul creșterii costurilor de trai, acest număr ar putea să se majoreze în 2024.

Americanii milionari văd bogăția și în termeni de sănătate

Conform sondajului, mulți americani milionari consideră că familia și starea de sănătate bună reprezintă, de asemenea, indicatori ai bogăției.

Mai exact, patru din zece americani definesc bogăția în termeni de „bunăstare”, în timp ce doar trei din zece o descriu în termeni de „bani”.

O concluzie notabilă este că cele două generații mai tinere afirmă că se bucură de cele mai ridicate niveluri de confort financiar.

Aproximativ șase din zece mileniali și cinci din zece membri ai generației Z declară că se simt bogați. Asta în timp ce doar patru din zece membri ai generației X și patru din zece baby-boomers au exprimat aceeași percepție, potrivit HotNews.ro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#milionari #avere #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie