Cele mai periculoase țări. Nu trebuie vizitate în 2024

Cele mai periculoase țări. Nu trebuie vizitate în 2024, potrivit recomandărilor International SOS, o companie de management al riscurilor în securitate și sănătate.

Unde nu ar trebui să călătorim în 2024? International SOS a întocmit un clasament global de securitate, dezvăluind care sunt cele mai periculoase țări din lume de vizitat, în baza posibilelor amenințări de crime violente, tulburări sociale, motive de sănătate și, pentru prima dată, dezastre extreme datorate impactului schimbărilor climatice.

Cele mai periculoase țări

Locurile considerate ca fiind cele mai sigure pentru călători sunt Groenlanda, Finlanda, Norvegia, Islanda și Luxemburg, unde amenințările de securitate au fost descrise drept „nesemnificative”.

Țări precum Libia, Sudanul de Sud, Siria, Ucraina și Irak, au fost clasificate ca prezentând un risc „extrem” pentru securitate, ca de altfel și Gaza, Liban, Rusia și întreaga regiune Sahel din Africa, din cauza „conflictelor noi și în evoluție”.

America Centrală și de Sud, Venezuela, Honduras și Haiti prezintă un risc ”ridicat” din cauza criminalității crescute și a tulburărilor sociale.

Țări unde te îmbolnăvești

Când vine vorba de sănătate, țările cu cel mai mare risc de a contracta probleme medicale sau boli sunt Niger, Sudan, Libia, Republica Centrafricană, Somalia și Sierra Leone. Yemenul a fost etichetat şi el ca fiind o țară cu risc ridicat în ceea ce privește sănătatea, alături de Irak, Siria și Coreea de Nord.

La celălalt capăt al clasamentului, locurile cu un risc scăzut de îmbolnăvire sunt cea mai mare parte a Europei, Canada, Statele Unite, Noua Zeelandă, Australia, Africa de Sud și Chile.

Riscul de fenomene meteo extreme

În ceea ce privește noua categorie dedicată impactului schimbărilor climatice, țări precum Italia, Spania, Regatul Unit, Franța și Germania prezintă un risc „scăzut”, în timp ce în Nigeria, Republica Democrată Congo și Siria pericolul este „foarte mare”.

„În ultimul an au apărut cu 80% mai multe alerte de securitate decât în 2022, iar International SOS a precizat că harta urmărește să ofere o mai bună înțelegere a situației de securitate în țările în care angajații săi pot călători sau lucra, ajutând organizațiile să creeze soluții personalizate pentru a reduce riscurile specifice”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tari #pericol #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile analizează introducerea unor plafoane de salarizare pentru mai multe instituții publice de reglementare din Republica Moldova, pe fondul nemulțumirilor legate de inechitățile sociale generate de nivelul foarte ridicat al remunerațiilor. Declarațiile au fost făcute de Radu Marian, președintele Comisiei economie, buget și finanțe, în cadrul emisiunii Rezoomat de la Rlive.

Marian a sugerat că în unele instituții ar putea fi reduse salariile. „Analizăm acum opțiunea de a avea un plafon la salarizare pentru instituții publice care sunt în afara bugetului de stat, dar care încasează bani din plăți regulatorii percepute de la companii”, a precizat Radu Marian.

Este vorba despre instituții precum Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), ANRE, Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice (ANRCETI) și alte entități similare, care nu sunt finanțate direct din bugetul de stat, dar obțin venituri din taxele și plățile impuse sectorului privat.

Radu Marian a recunoscut că există o percepție larg răspândită de inechitate socială, în condițiile în care „unele salarii depășesc un milion de lei pe an”. În același timp, oficialul a menționat argumentul invocat de aceste instituții, potrivit căruia standardele internaționale prevăd salarii comparabile cu cele din industriile pe care le reglementează – finanțe, energie, petrol sau telecomunicații – pentru a asigura independența și profesionalismul deciziilor.

În prezent, potrivit lui Radu Marian, se lucrează la un proiect de lege care să stabilească parametrii acestor plafoane. Variantele analizate vizează fie un plafon exprimat în salarii medii pe economie – de exemplu 5, 6 sau 7 salarii medii –, fie stabilirea unor sume fixe, însă opțiunea preferată rămâne plafonarea raportată la salariul mediu.

În ceea ce privește Banca Națională a Moldovei, Marian a precizat că cel mai probabil nu vor fi operate intervenții, din cauza statutului special de independență al băncii centrale. „La restul instituțiilor există deja discuții”, a menționat deputatul, adăugând că autoritățile speră să vină cu anunțuri concrete în cel mai scurt timp.

#milioane #salarii #BNM