Chișinăul ia un credit de 31 de milioane de euro de la BERD ca să mai arunce un cablu peste Prut

Republica Moldova va beneficia de un împrumut de 30,8 milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru a finanța proiectul „Interconectarea rețelelor de energie electrică din Moldova și România, faza a II-a”. Acordul de împrumut a fost semnat între Moldova și BERD, având drept obiectiv implementarea proiectului menționat.

Proiectul „Interconectarea rețelelor de energie electrică din Moldova și România, faza a II-a” vizează construcția liniei de transport de 400 kV Bălți-Suceava, care va consolida conexiunile energetice dintre cele două țări. Guvernul moldovean a aprobat lansarea negocierilor pentru acest proiect în cadrul ședinței de miercuri.

Finanțarea pentru acest proiect va fi asigurată în proporție de 40% de către BERD, cu un împrumut de 30,8 milioane de euro. Restul costurilor vor fi acoperite de Banca Europeană de Investiții (BEI) și Uniunea Europeană. BERD va sprijini mai multe componente ale proiectului, inclusiv construcția liniei de transport de energie electrică Bălți-Suceava, construcția stației de 400 kV Bălți, reabilitarea rețelelor interne de transport din Moldova, asistența de consultanță pentru implementare și lucrările de supraveghere și proiectare asociate.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a subliniat că această finanțare va contribui semnificativ la construirea liniei de transport a energiei electrice Bălți-Suceava și la consolidarea rețelelor interne de transport al energiei electrice ale întreprinderii de stat Moldelectrica.

Proiectul „Interconectarea rețelelor electrice moldo-române, faza II” are ca obiectiv finalizarea unei noi interconectări energetice între Moldova și România până la sfârșitul anului 2027, cu punerea în funcțiune prevăzută pentru 2028. Proiectul a fost lansat în 2017, iar prima fază, care vizează construcția liniei de transport de 400 kV Vulcănești-Chișinău, se așteaptă să fie finalizată în 2025.

Ambele proiecte vor contribui semnificativ la creșterea capacității de transport al energiei electrice din România către Republica Moldova, asigurând accesul neîngrădit la energia electrică din Europa și consolidând securitatea energetică a ambelor țări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cablu #credit #BERD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bitcoin își prelungește scăderile și a revenit în zona de 87 000 de dolari, pe fondul deciziei Rezervei Federale a Statelor Unite (Fed) de a menține neschimbată dobânda de politică monetară, dar și al factorilor tehnici și geopolitici care apasă asupra piețelor.

După ce a testat fără succes rezistența din jurul nivelului de 90 500 de dolari, cea mai mare criptomonedă a schimbat direcția și a intrat din nou pe scădere, semnalând, potrivit analiștilor, riscul unei coborâri spre 85 000 de dolari. Evoluția vine într-un context în care dolarul american s-a întărit, iar investitorii s-au orientat masiv către materii prime, în special aur.

Aurul a atins noi maxime istorice, depășind pentru prima dată pragul de 5 600 de dolari uncia, în timp ce argintul a trecut de 120 de dolari. Cererea pentru metale prețioase este alimentată de incertitudini economice, tensiuni geopolitice și temeri legate de finanțele publice, ceea ce a redus interesul pentru active mai riscante, precum criptomonedele.

Decizia Fed de a păstra dobânzile neschimbate, după mai multe reduceri anul trecut, a fost anticipată de piețe. Totuși, mesajul de prudență privind inflația a susținut dolarul.

Analiștii subliniază că bitcoin se comportă în prezent mai degrabă ca un activ riscant, cu volatilitate ridicată, decât ca un refugiu împotriva deprecierii monedelor. Criptomoneda se află la aproximativ 30% sub maximul atins în toamnă și se mișcă într-un interval de consolidare, fără forța necesară pentru a sparge rezistențele importante.

Pe ansamblu, capitalizarea totală a pieței cripto a scăzut, iar majoritatea monedelor digitale mari au înregistrat pierderi. În paralel, în SUA continuă discuțiile privind reglementarea stablecoin-urilor, iar băncile avertizează asupra riscului ca sume uriașe din depozitele tradiționale să migreze către aceste active digitale, dacă vor fi permise dobânzi atractive.