Țara europeană care va oferi un ajutor financiar de 15 milioane de euro unui stat dușman Israelului

Şefa diplomaţiei germane Annalena Baerbock a promis miercuri un ajutor în valoare de 15 milioane de euro pentru armata libaneză, într-un context de îngrijorare în creştere cu privire la tensiunile de la frontiera cu Israelul, pe fondul războiului din Fâşia Gaza, informează AFP.

Armata trebuie să fie în măsură să exercite un „control eficace” în regiune, pentru a „stăvili miliţiile armate şi organizaţiile teroriste”, a declarat Baerbock aflată în vizită la Beirut, adăugând că este vorba de un ajutor care să-i permită armatei libaneze să-şi securizeze mai bine frontiera sudică pe care o are cu Israelul.

Ajutorul va servi în mod concret pentru achiziţia de carburant, precum şi pentru formarea trupelor libaneze de supraveghere a frontierelor, a precizat Annalena Baerbock.
Armata israeliană şi Hezbollah, puternica mişcare şiită libaneză aliată a Hamas-ului palestinian, se confruntă zilnic în schimburi de focuri de o parte şi de alta a frontierei israeliano-libaneze, de la începutul războiului sângeros dintre Israel şi Hamas, declanşat pe 7 octombrie, după atacul sângeros al mişcării islamiste palestiniene.

Ciocniri transfrontaliere au suscitat temeri privind un conflict regional mai vast, ceea ce a determinat mai mulţi diplomaţi occidentali să se deplaseze la Beirut, pentru a îndemna la reţinere şi a discuta asupra unor soluţii politice.

Baerbock, care a discutat cu prim-ministrul libanez Najib Mikati, a declarat că o escaladare a conflictului „ar fi o catastrofă pentru cele două ţări”.

Ea a îndemnat Hezbollah să se retragă din regiunea frontalieră, unde mişcarea susţinută de Iran este majoritar activă, după cum cere rezoluţia 1701 a Naţiunilor Unite, adoptată pentru a pune capăt războiului dintre Israel şi Hezbollah din 2006.

„Războiul din Gaza împotriva Hamas nu trebuie să servească drept pretext pentru a deschide un alt front şi a provoca un război regional”, a spus şefa diplomaţiei germane, în timpul unei vizite pe o fregată germană în portul din Beirut.

Soldaţii germani fac parte din Forţa Interimară a ONU în Liban (Finul), însărcinată să supravegheze zona situată la frontiera israeliano-libaneză.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#liban #ajutor #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Elon Musk visează la construirea unui „oraș sustenabil” pe Lună în mai puțin de zece ani, însă un nou studiu arată că principala piedică ar putea fi una foarte simplă: apa. Cercetătorii spun că rezervele lunare cunoscute nu ar putea susține pe termen lung o metropolă cu sute de mii sau milioane de locuitori.

Studiul, publicat în revista „Frontiers in Space Technologies”, analizează cât timp ar putea supraviețui diferite așezări umane folosind apa disponibilă la polii Lunii. Autorii, astrofizicienii Martin Elvis și Jonathan McDowell, au pornit chiar de la o estimare foarte generoasă – aproximativ un miliard de tone de apă.

Chiar și în acest scenariu optimist, un oraș cu un milion de locuitori ar epuiza rezervele în doar câțiva ani dacă apa nu ar fi reciclată. Cu un sistem extrem de eficient de reciclare, de aproximativ 98%, comparabil cu cel utilizat pe Stația Spațială Internațională, rezervele ar rezista puțin peste un secol.

Problema este că estimările actuale privind cantitatea de apă accesibilă pe Lună sunt de aproximativ 30 de ori mai mici decât ipoteza generoasă de un miliard de tone folosită în calculele cercetătorilor. În aceste condiții, chiar și un oraș mult mai mic și-ar putea epuiza apa într-un interval relativ scurt.

Elon Musk anunțase în februarie că SpaceX își îndreaptă într-o măsură mai mare atenția către Lună, susținând că un oraș lunar sustenabil ar putea fi realizat într-un interval mai mic de zece ani. Cercetătorii consideră însă că un scenariu realist pentru următoarele decenii ar fi mai degrabă o așezare de dimensiunea unui sat sau a unui oraș mic.

O comunitate de aproximativ 10.000 de persoane ar putea, în condiții favorabile, utiliza resursele de apă pentru sute sau chiar mii de ani, în timp ce o bază cu circa 1.000 de locuitori ar pune o presiune mult mai redusă asupra rezervelor lunare. CNN notează că autorii studiului consideră mai realistă apariția unui mic oraș lunar în aproximativ 30 de ani decât a unei metropole în următorul deceniu.

Apa ar fi necesară nu doar pentru băut și igienă, ci și pentru cultivarea alimentelor, producerea oxigenului și, prin separarea hidrogenului și oxigenului, obținerea combustibilului pentru rachete. Agricultura ar putea deveni unul dintre cei mai mari consumatori de apă într-o așezare lunară.

Există însă și o altă problemă: nimeni nu știe încă exact câtă apă poate fi extrasă în mod practic. O parte se află în cratere permanent umbrite de la polii Lunii, unde temperaturile extrem de scăzute permit păstrarea gheții timp de miliarde de ani. Aceste zone sunt însă foarte dificil de explorat și exploatat.

Cercetătorii avertizează și că apa lunară nu trebuie privită doar ca o resursă industrială. Depozitele de gheață acumulate timp de miliarde de ani pot conține informații importante despre evoluția Lunii, a Pământului și a mediului din Sistemul Solar.

Pe termen lung, una dintre soluții ar putea fi importarea apei din alte regiuni ale Sistemului Solar, inclusiv de pe asteroizi. Cu tehnologia actuală, însă, transportarea unor cantități suficient de mari pentru alimentarea unei populații numeroase rămâne extrem de dificilă.

Autorii studiului avertizează astfel că ambițiile privind marile orașe lunare trebuie temperate de limitele resurselor disponibile. Înaintea unei metropole cu un milion de oameni, scenariul mult mai realist pare să fie apariția unor baze și așezări cu câteva sute sau câteva mii de locuitori.

#Musk #oras #luna