Țara europeană care va oferi un ajutor financiar de 15 milioane de euro unui stat dușman Israelului

Şefa diplomaţiei germane Annalena Baerbock a promis miercuri un ajutor în valoare de 15 milioane de euro pentru armata libaneză, într-un context de îngrijorare în creştere cu privire la tensiunile de la frontiera cu Israelul, pe fondul războiului din Fâşia Gaza, informează AFP.

Armata trebuie să fie în măsură să exercite un “control eficace” în regiune, pentru a “stăvili miliţiile armate şi organizaţiile teroriste”, a declarat Baerbock aflată în vizită la Beirut, adăugând că este vorba de un ajutor care să-i permită armatei libaneze să-şi securizeze mai bine frontiera sudică pe care o are cu Israelul.

Ajutorul va servi în mod concret pentru achiziţia de carburant, precum şi pentru formarea trupelor libaneze de supraveghere a frontierelor, a precizat Annalena Baerbock.
Armata israeliană şi Hezbollah, puternica mişcare şiită libaneză aliată a Hamas-ului palestinian, se confruntă zilnic în schimburi de focuri de o parte şi de alta a frontierei israeliano-libaneze, de la începutul războiului sângeros dintre Israel şi Hamas, declanşat pe 7 octombrie, după atacul sângeros al mişcării islamiste palestiniene.

Ciocniri transfrontaliere au suscitat temeri privind un conflict regional mai vast, ceea ce a determinat mai mulţi diplomaţi occidentali să se deplaseze la Beirut, pentru a îndemna la reţinere şi a discuta asupra unor soluţii politice.

Baerbock, care a discutat cu prim-ministrul libanez Najib Mikati, a declarat că o escaladare a conflictului “ar fi o catastrofă pentru cele două ţări”.

Ea a îndemnat Hezbollah să se retragă din regiunea frontalieră, unde mişcarea susţinută de Iran este majoritar activă, după cum cere rezoluţia 1701 a Naţiunilor Unite, adoptată pentru a pune capăt războiului dintre Israel şi Hezbollah din 2006.

“Războiul din Gaza împotriva Hamas nu trebuie să servească drept pretext pentru a deschide un alt front şi a provoca un război regional”, a spus şefa diplomaţiei germane, în timpul unei vizite pe o fregată germană în portul din Beirut.

Soldaţii germani fac parte din Forţa Interimară a ONU în Liban (Finul), însărcinată să supravegheze zona situată la frontiera israeliano-libaneză.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#liban #ajutor #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.