Corupția din armata lui Xi. Soldații chinezi au folosit combustibil pentru rachete pentru a-și pregăti mâncarea

11 Ian. 2024, 06:42
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Ian. 2024, 06:42 // Actual //  bani.md

Un fost ofițer al Armatei de Eliberare a Poporului a declarat că soldații chinezi au folosit combustibil pentru rachete pentru a-și pregăti mâncarea. El a vorbit pentru Radio Free Asia despre aceste incidente și alte probleme de corupție. Rapoarte recente au evidențiat noi probleme în cadrul Armatei lui Xi, cum ar fi rachetele umplute cu apă, relatează Business Insider.

Fostul ofițer a declarat că el și alți membri ai personalului obișnuiau să folosească combustibilul de la rachete pentru a găti. Exemplul a scos în evidență problemele din trecut ale armatei chineze, în timp ce APL și conducerea chineză se confruntă cu noi probleme care ar putea împiedica eforturile Chinei de a-și transforma forțele armate într-o armată de talie mondială care poate lupta și câștiga războaie.

Yao Cheng, identificat ca fiind un fost locotenent-colonel și ofițer de stat major în cadrul APL care a fugit în SUA în 2016, a declarat pentru Radio Free Asia, finanțată de guvernul american, că în timpul serviciului său militar – din interviurile sale ar reieși că a slujit înainte de extinderea eforturilor de modernizare a armatei- militarii obișnuiau să fure componente ale armelor din cauza lipsurilor.

Yao a admis că atât el, cât și alți camarazi „scoteau combustibil din rezervoarele avioanelor pentru a-l folosi la gătit, acesta fiind ecologic și fără miros”.

„Când găteam la hotpot scoteam combustibilul solid din rachete bucată cu bucată, pentru că nu erau suficiente provizii”, a mărturisit el.

Când avea nevoie să gătească, „se ducea adesea la armurărie și cerea o bucată mică, rotundă, de combustibil solid.” Hotpot este o masă tradițională chinezească în care preparatele sunt fierte și menținute fierbinți într-un vas.

Fostul ofițer chinez a făcut observații similare într-o postare pe X, unde a dezvăluit că soldații chinezi furau din resursele militare pe care le aveau la locul de muncă. Yao a scris că personalul din transporturi vindea gaz, cel al navelor de război motorină, iar personalul forței de rachete sustrăgea combustibil, asemenea furturi nefiind deloc neobișnuite.
Descrierea de către Yao a experiențelor sale în cadrul APL a venit în contextul în care există rapoarte care documentează probleme continue de corupție în cadrul forțelor.

Serviciile secrete americane au descris câteva cazuri, inclusiv rachete umplute cu apă în loc de combustibil și silozuri de rachete cu capace disfuncționale, potrivit Bloomberg.

Deși aceste rapoarte evidențiază probleme, nu este clar în ce măsură aceste probleme au un impact asupra capacităților și pregătirii generale a Chinei.

Armata chineză a cunoscut mai multe schimbări la nivelul conducerii în ultimul an, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la loialitatea în rândurile sale și la controlul liderului chinez, Xi Jinping, precum și la încrederea acestuia în APL. Poate cea mai șocantă demitere a avut loc în octombrie 2023, când ministrul Apărării, generalul Li Shangfu, a fost înlăturat din funcție după ce a dispărut din atenția publicului timp de două luni. La vremea respectivă, oficiali americani au declarat pentru The New York Times că Li fusese investigat pentru corupție.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 16:16
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:16 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Tot mai puține companii din Republica Moldova intenționează să investească în dezvoltarea afacerilor, pe fondul incertitudinilor economice și al riscurilor regionale. Ponderea întreprinderilor care planifică investiții noi în 2026 a coborât de la 40% la aproximativ 32%, ceea ce înseamnă că doar una din trei firme mai are asemenea planuri, potrivit Raportului Comisiei Europene privind Republica Moldova, publicat miercuri, 4 noiembrie.

Potrivit documentului, declinul intențiilor de investiții este mai pronunțat în rândul întreprinderilor micro și mici, în timp ce companiile mari raportează o creștere a disponibilității de a investi. Această diferență sugerează că afacerile de dimensiuni reduse sunt mai vulnerabile la incertitudinile economice și la riscurile care afectează mediul de afaceri.

Comisia Europeană constată că, deși autoritățile de la Chișinău au intensificat eforturile pentru îmbunătățirea climatului investițional, problemele structurale ale economiei și consecințele războiului Rusiei împotriva Ucrainei continuă să afecteze activitatea companiilor.

„Ponderea companiilor care planifică noi investiții în 2026 a scăzut de la 40% la aproximativ 32%, întreprinderile mari raportând intenții sporite de investiții, iar întreprinderile micro și mici o diminuare”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul atrage atenția și asupra incertitudinii cu privire la modificările cadrului de reglementare. Potrivit raportului, agenda reformelor regulatorii nu este făcută publică, ceea ce limitează capacitatea companiilor de a anticipa schimbările legislative și de a-și planifica investițiile.

Problema devine cu atât mai importantă în contextul alinierii accelerate a legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene, proces care presupune modificări frecvente ale regulilor aplicabile mediului de afaceri.

În același timp, Comisia Europeană recunoaște progresele înregistrate în ultimii șase ani în reducerea birocrației. Printre acestea se numără simplificarea procedurilor de înregistrare a companiilor, diminuarea costurilor de lansare a unei afaceri și eliminarea unor cerințe administrative.

Autoritățile au continuat, de asemenea, să ofere sprijin financiar întreprinderilor pentru modernizarea capacităților de producție, îmbunătățirea eficienței energetice și dezvoltarea inovațiilor.

Cu toate acestea, investițiile străine directe rămân la un nivel redus. Potrivit datelor prezentate de Comisia Europeană, intrările de investiții străine directe au reprezentat 1,8% din PIB în 2025, comparativ cu 2% în anul precedent.

Raportul subliniază că investițiile străine sunt afectate inclusiv de războiul din Ucraina, care continuă să genereze riscuri pentru investitorii interesați de piața moldovenească.

Pentru atragerea capitalului extern, Guvernul a extins mecanismul ghișeului unic destinat investitorilor și a creat Harta Investițională a Republicii Moldova. Totodată, noua Lege cu privire  investițiile, menită să consolideze cadrul juridic și să faciliteze proiectele strategice, fusese adoptată în prima lectură în septembrie 2026.

Comisia Europeană menționează și organizarea primei Conferințe de Investiții UE–Moldova în 2026, în urma căreia au fost semnate mai multe memorandumuri de înțelegere cu investitori privați. Aceste documente indică interes pentru anumite proiecte, dar nu echivalează automat cu investiții deja realizate.

În evaluarea sa generală, Bruxelles-ul constată că Republica Moldova a înregistrat progrese în reducerea poverii administrative și în dezvoltarea programelor de sprijin pentru afaceri. Totuși, nivelul scăzut al investițiilor străine, deficitul de forță de muncă și incertitudinile economice continuă să limiteze competitivitatea economiei.

Scăderea ponderii companiilor care intenționează să investească de la 40% la 32% reprezintă o reducere de opt puncte procentuale, echivalentă cu o diminuare relativă de 20%. Indicatorul reflectă intențiile declarate de investiții, nu o reducere deja înregistrată a volumului investițiilor efective.