Diferență notabilă de salarii între guvernatorii băncilor centrale: Anca Dragu și Mugur Isărescu

11 Ian. 2024, 15:40
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
11 Ian. 2024, 15:40 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Guvernatoarea Băncii Naționale a Republicii Moldova, Anca Dragu, primește un salariu lunar net de aproximativ 8.400 de euro, echivalentul predecesorului său Octavian Armașu. Acest venit este de aproape de trei ori mai mic decât salariul omologului său de la Banca Națională a României, Mugur Isărescu.

Nominalizarea surprinzătoare a Ancăi Dragu în funcția de guvernator al Băncii Naționale a Republicii Moldova a fost marcată de faptul că, cu jumătate de an înainte de a fi numită în această poziție, a depus cererea pentru cetățenia moldovenească. Cetățenia i-a fost acordată oficial pe 21 decembrie 2023, iar a doua zi, pe 22 decembrie, a fost instalată în funcție, înlocuindu-l pe Octavian Armașu, demis de Parlamentul Moldovei în urma implicării în dosarul „furtul miliardului”.

Salariul Ancăi Dragu se situează la același nivel cu cel al predecesorului său, Octavian Armașu, având un venit lunar net de 163.000 de lei moldovenești (aproximativ 8.400 de euro), potrivit declarației de avere depusă de Armașu.

În comparație, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, încasează lunar 21.500 de euro net, reprezentând aproximativ de trei ori mai mult decât salariul estimat al Ancăi Dragu. Isărescu a declarat venituri salariale anuale de peste 1 milion de lei, inclusiv surse suplimentare, precum cei 30.000 de lei de la Academia Română și o pensie de aproape 238.000 de lei. Diferențele semnificative dintre salariile celor doi guvernatori atrag atenția asupra disparităților financiare între cele două țări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

01 Mai 2026, 16:13
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
01 Mai 2026, 16:13 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova intră într-o zonă de risc, în condițiile în care tot mai puțini angajați susțin un număr în creștere de pensionari, iar sistemul public începe să scârțâie sub presiunea demografică.

Datele prezentate de Biroul Național de Statistică și Casa Națională de Asigurări Sociale, citate de Moldova 1, arată că dezechilibrul se adâncește rapid și riscă să devină imposibil de gestionat pe termen mediu.

În 2025, unui pensionar îi reveneau doar 1,1 angajați, față de 1,7 în 2015. În cifre absolute, numărul salariaților a coborât la 774 de mii, în timp ce pensionarii rămân peste 672 de mii.

Practic, sistemul se apropie de scenariul în care fiecare contribuabil susține un beneficiar o limită critică pentru sustenabilitatea pensiilor.
Presiunea se vede direct în buget. Pentru 2026, CNAS a planificat 34,1 miliarde de lei pentru protecția persoanelor în etate, adică aproape 34% din cheltuielile totale ale statului, estimate la peste 100,5 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, fiecare a treia leu din buget merge spre pensii și prestații sociale.

În paralel, pensiile cresc, dar pe un fundal tot mai fragil. Pensia medie a ajuns la 4.407 lei din aprilie 2026, în timp ce pensia minimă variază între 3.264 și 3.525 lei. Aproximativ 4.000 de persoane primesc pensii de peste 21.000 de lei lunar un contrast puternic într-un sistem deja tensionat.

Or, datele demografice confirmă tendința. Populația îmbătrânește accelerat. La începutul lui 2025, în Moldova erau circa 616.500 de persoane de peste 60 de ani (aproape 26% din populație), comparativ cu doar 494.100 de copii (20,7%). Peste 40.000 de oameni au depășit vârsta de 80 de ani, iar diferența dintre generații continuă să crească.

Demograful Valeriu Sainsus avertizează că problema este structurală: generațiile tinere sunt de două ori mai mici decât cele care ies la pensie, iar vârsta medie a forței de muncă se apropie de 45 de ani. „Nu avem înlocuire de generații”, spune expertul, care pledează pentru politici demografice și revenirea migranților.
Criza este amplificată de piața muncii. Potrivit economistului Stanislav Madan, populația aptă de muncă s-a redus cu 25,5% în ultimul deceniu de două ori mai rapid decât populația totală. În același timp, rata de activitate rămâne scăzută, iar companiile reclamă lipsa acută de angajați.
Un paradox complică și mai mult situația: aproape 35% dintre angajați nu au competențele potrivite pentru joburile pe care le ocupă. În paralel, migrația continuă să golească piața muncii din cele aproximativ 380.000 de persoane pierdute între recensăminte, circa 320.000 au plecat peste hotare.

Structura populației accentuează problema: doar 46,4% dintre moldoveni trăiesc în mediul urban, mult sub media Uniunii Europene de 75%, ceea ce limitează oportunitățile de angajare și productivitatea economică.

Experții avertizează că fără intervenții rapide  reforme în educație, politici de stimulare a natalității și măsuri pentru readucerea migranților Republica Moldova riscă să intre într-o spirală periculoasă: tot mai puțini contribuabili, tot mai mulți beneficiari și o presiune bugetară care poate afecta inclusiv plata pensiilor în viitor.