Lupușor: BNM ar trebui să reducă ținta inflației la 4%

Începând cu anul 2013, Banca Națională a Moldovei (BNM) a implementat regimul de țintire directă a inflației, stabilindu-și obiectivul de menținere a inflației la nivelul de 5.0% anual, cu o posibilă deviere de ± 1.5 puncte procentuale. Acest obiectiv a fost stabilit în conformitate cu Strategia politicii monetare a BNM, aprobată în decembrie 2012. Cu toate acestea, în prezent, se pune sub semnul întrebării eficacitatea țintei actuale în contextul evoluțiilor economice recente și prognozelor pe termen mediu, constată într-o analiză directorul Expert – Grup, Adrian Lupușor.

O analiză a dinamicii inflației din ultimii ani indică o decelerare a ritmului mediu al inflației, excludând însă șocurile majore precum cel din 2015-2016 („furtul miliardului”) și criza energetică din 2021-2022. De asemenea, această decelerare este corelată cu o erodare graduală a potențialului de creștere economică, determinată de factori precum emigrarea populației, îmbătrânirea demografică și scăderea atractivității investiționale.

„În acest context, se argumentează că ținta de 5% (± 1.5 puncte procentuale) nu mai reflectă realitățile economice actuale și nici perspectivele pe termen mediu. Propunerea formulată sugerează o reducere graduală a acestei ținte, ajungând la 4% (± 1 punct procentual) în 2025, 3,8% (± 1 punct procentual) în 2026 și 3,5% (± 1 punct procentual) în 2027. O astfel de abordare ar permite tranzitarea fără perturbări majore în piața financiară și economie, confirmând în același timp angajamentul băncii centrale pentru menținerea stabilității prețurilor”, spune Lupușor.

Argumentele în favoarea acestei reduceri a țintei inflației sunt de natură macroeconomică și vizează ajustarea la tendințele de inflație pe termen mediu. Se susține că menținerea unei ținte nerealiste ar putea submina obiectivul fundamental al BNM, și anume, asigurarea și menținerea stabilității prețurilor. De asemenea, se evidențiază paralela cu practicile altor bănci centrale, precum Banca Națională a României, care a redus gradual ținta inflației pentru a se alinia la realitățile economice și la criteriile de convergență UE.

„O reducere a țintei inflației ar aduce și un beneficiu financiar semnificativ, prin reducerea costurilor dobânzilor plătite de Guvern către BNM în urma executării garanțiilor stat în urma „furtului miliardului” din 2016. Această reducere ar duce la economisiri anuale de aproximativ 150-200 milioane de lei, reprezentând o presiune mai mică asupra bugetului de stat”, a mai punctat directorul Expert Grup.

În concluzie, propunerea de reducere a țintei inflației este susținută nu doar de considerente macroeconomice, ci și de beneficii financiare care pot contribui la gestionarea eficientă a datoriei statului față de BNM.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tinta #inflație #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Lira sterlină riscă să intre sub presiune în următoarele luni, după ce recuperarea puternică din ultimii ani a transformat-o în cea mai supraevaluată monedă din grupul statelor dezvoltate G10, potrivit unei analize realizate de banca americană Goldman Sachs.

Strategul Goldman Sachs, Stuart Jenkins, susține că moneda britanică a depășit nivelul justificat de fundamentele economice, iar efectele Brexitului continuă să influențeze valoarea sa reală.

„Brexitul a redus probabil valoarea justă a lirei cu aproximativ 6%. După aprecierea semnificativă din ultimii ani, lira sterlină este cea mai supraevaluată monedă din G10”, a declarat Jenkins într-o notă adresată investitorilor.

Deși Marea Britanie a părăsit oficial Uniunea Europeană în 2020, lira sterlină a recuperat o mare parte din terenul pierdut după referendumul din 2016. Moneda britanică s-a apreciat cu circa 1,5% față de dolar după Brexit, însă rămâne cu aproximativ 10% sub nivelul anterior votului care a decis ieșirea țării din UE.

Analiștii consideră că spațiul pentru noi creșteri este limitat, deoarece cea mai mare parte a discountului generat de Brexit a fost deja recuperată.

În plus, lira ar putea fi afectată de o combinație de factori economici și politici. Investitorii urmăresc atent deciziile viitoare ale Băncii Angliei, dar și evoluțiile de pe scena politică britanică.

Potrivit Goldman Sachs, diferențele dintre politica monetară a Băncii Angliei și cea a principalelor bănci centrale, precum Banca Centrală Europeană și Rezerva Federală a SUA, ar putea pune presiune asupra monedei britanice. În același timp, incertitudinea politică din Regatul Unit amplifică volatilitatea de pe piețe.

Investitorii așteaptă și rezultatele alegerilor parțiale din circumscripția Makerfield, care ar putea alimenta speculațiile privind viitorul premierului britanic Keir Starmer.

Cu toate acestea, Stuart Jenkins consideră că, pe termen lung, situația lirei este mai puțin alarmantă. Analiza bazată pe indicatorii istorici ai ultimilor 30 de ani arată că moneda britanică se află aproape de valorile sale normale.

Expertul mai afirmă că o eventuală consolidare a relațiilor comerciale dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană ar putea susține moneda și ar compensa o parte dintre efectele negative asociate Brexitului.

Chiar și așa, Goldman Sachs avertizează că actualul nivel al lirei sterline reprezintă un obstacol important pentru noi aprecieri în perioada următoare și poate limita potențialul de creștere al monedei britanice pe termen mediu.